Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

MARCĂM STEJARII. DAN PRODAN (fișă pentru Dicționarul pedagogului român)

Primit pentru publicare: 25 mai 2014
Autor: Ion ISTRATE
Publicat: 27 mai. 2014
Actualizat: 30 ian. 2017

 

 

MARCĂM STEJARII: DAN PRODAN

O fișă pentru Dicționarul pedagogului român

 Prodan Dan

 

Dan Prodan (în acte de stare civilă, Dănuț) s-a născut la 11 aprilie 1961, sat Mănăstirea Doamnei, com. Curteşti, jud. Botoşani.

Este profesor, istoric turcolog, critic istoriografic, recenzor de carte (prezentări de carte, recenzii şi note bibliografice în periodicele: MENTOR XXI, LUCEAFĂRUL(Bt), ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS, STUDII ŞI ARTICOLE DE ISTORIE, STUDIA ET DOCUMENTA TURCOLOGICA.

 Educație, cultivare – studii
A absolvit şcoala gimnazială (1968 – 1976) în satul natal Stânceşti, com. Mihai Eminescu, jud. Botoşani, studiile liceale la Liceul „Mihai Eminescu” din Botoşani (1976 – 1980), studiile universitare la Iaşi (1981 – 1983) şi Bucureşti (1983 – 1985), la Facultatea de Istorie – Filosofie, licenţiat în 1985; studii post-universitare doctorale la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Istorie, specializarea Turcologie, între 1992 – 1998, doctoratul în istorie universală – turcologie în 1999, cu teza:Preocupări de turcologie în România în perioada interbelică. Cu privire specială la activitatea lui Franz Babinger (1935 – 1943)”. Studii doctorale în Turcia (1996).

Cariera didactică, merite
Profesor I, gradul didactic I (2000), disciplinele istorie – ştiinţe sociale, în învăţământul preuniversitar din Botoşani (din 1985), metodist (disciplina istorie, din 2001), mentor (din 2010), responsabil al Cercului Metodic Botoşani-1 (din 2009) al Inspectoratului Şcolar Judeţean Botoşani. Profesor doctor, disciplina Istorie, la Universitatea „Petre Andrei”, filiala Botoşani (2000 – 2004, 2007 – 2008), Membru al Corpului Profesorilor de Elită, disciplina Istorie – ştiinţe sociale (din 2011), premiat cu medalia „Meritul pentru Invăţământ”, clasa a II-a (2004), distinctia „Gheorghe Lazar”,clasa I (2007), gradatii de merit (1999-2003, 2003-2007, 2007-2011, 2011-2016);
In periodele 1998 – 2008 și 2011 – 2012 a fost director al Şcolii Gimnaziale Nr. 2 Botoşani.

 Activitatea științifică și publicistică
–          Redactor la revistele culturale MENTOR XXI (1998 – 2006), LUCEAFĂRUL (Botoşani, din 2011), la ziarul PLAI DĂRĂBĂNEAN (Darabani, jud. Botoşani, din 2012), VATRA NOASTRĂ ROMÂNEASCĂ (Botoşani, din 2013). Redactor coordonator al revistei istorice ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS (Botoşani, din 2004), anuarul Muzeului Judeţean Botoşani. Colaborator la periodice de istorie – cultură (din1993) din Iaşi (Anuarul Institutului de Istorie A.D. Xenopol – AIIXI), Botoşani (Hierasus – H, Acta Moldaviae SeptentrionalisAMS, Caietele N. Iorga – CNI), Bucureşti (Romano – Turcica – RT, Caietele Laboratorului de Studii Otomane – CLSO, Studii şiArticole de Istorie- SAI, Magazin Istoric – MI), Cluj-Napoca (Revista de Transilvania – RT, Studia et Documenta Turcologica – SDT), Constanţa (diverse volume colective).
–       A publicat diverse contribuţii în volume colective:

“Relaţiile moldo-otomane din vremea lui Ştefancel Mare în istoriografia românească. Izvoare şi sinteze istorice”, în vol. Ştefancel Mare la cinci secole de la moartea sa, editat de Petronel Zahariuc şi SilviuVăcaru, cuvânt înainte de Alexandru Zub, Editura Alfa, Iaşi, 2003, pp. 413-427;
“Consideraţii generale referitoare la evoluţia turcologiei româneşti la sfârşitul secolului al XIX-lea şi în prima jumătate a celui următor”, în vol. Studii şi cercetări de turcologie contemporană. Omagiu Profesorului Mihai Maxim la 60 de ani, coordonator Călin Felezeu, Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2004, pp. 153-167 ;
“Nicolae Iorga în conştiinţa istoricilor universitari de la Iaşi şi Bucureşti (decembrie 1940-mai 1941)”, în vol. Nicolae Iorga, 1871-1940. Studii şi documente, V, 2008, Bucureşti, pp. 543-564 ;
“Parteneriatul cultural-educaţional între Şcoala Nr. 2 Botoşani şi Biblioteca Judeţeană “Mihai Eminescu”-Botoşani, Cabinetul de Numismatică şi Filatelie”, în volumul 5 ani de activitate a Cabinetului de Numismatică şi Filatelie-Botoşani. 1 decembrie 2006-1 decembrie 2011, EdituraAxa, Botoşani, 2011 (48 p.), pp. 15-16;
–  “Posteritatea operei orientalistico-turcologice a lui Nicolae Iorga”, în vol. Nicolae Iorga, 1871-1940. Studii şi documente, X, 2010, Bucureşti, pp. 405-422 ;şi în CNI, anul III, nr. 2-3, noiembrie 2010, Botoşani, pp. 105-122 ;

–          „Vizita delegaţiei muftiilor dobrogeni în Turcia (noiembrie 1923)”, în vol. Moştenirea culturală turcă în Dobrogea, coordonatori: Tahsin Gemil, Gabriel Custurea, Delia Roxana Cornea, Editura Top Form, Constanţa, 2013, pp. 283 – 290;
–          „Franz Babinger et la Dobrudja (XVI-e – XVII-e siècles)”, în vol. Omagiu lui Tahsin Gemil la împlinirea vârstei de 70 de ani, editor: Stoica Lascu, Constanţa, 2014;

OPERA
Peste 110 articole, studii, cărţi, recenzii, cronici istoriografice. Cele mai importante contribuţii:

Din tradiţiile orientalisticii româneşti. Franz Babinger şi Institutul de Turcologie de la Iaşi (1940-1945)”, în CLSO, nr. 2, 1993, Bucureşti, pp. 164-201 ;
–  “Franz Babinger-turcolog celebruşi agent secret?”, în MI, s.n., an XXVIII, nr. 4 (325)/aprilie 1994, Bucureşti, pp. 49-51;
– “Mid-17th Century Transylvania and Franz Babinger. On a Berāt and an ‘Ahdnāme handed to Prince Gheorghe Rákóczi II in 1649”, înTR, volume III, no. 2/Summer 1994, Cluj-Napoca/Romania, pp. 127-134;
–  “Faptul care aumplut de durere inimile noastre”, înMI, s.n. an XXIX, nr. 11(344)/ noiembrie 1995, Bucureşti, pp. 45-46;
“Reacţii la Iaşi şi Bucureşti la moartea lui Nicolae Iorga”, în AIIXI,
tom XXXII, 1995, Iaşi, pp. 459-485, şi extras, 27 p.;
“L’orientaliste transylvain dr. Andrei Antalffy, în TR, volume V, no. 1/Spring 1996, Cluj-Napoca, pp. 90-100;
“Studiilelui Franz Babinger referitoare la istoria românilor şi a relaţiilor româno-otomane în evul mediu (secolele XIV-XVII)”, în H, X, 1996, Botoşani, pp. 119-170, şi extras, 52 p.;
«Nicolae Iorga în conştiinţa istoricilor universitari de la Iaşi şi Bucureşti (decembrie 1940-mai 1941) », înH, X, Botoşani, pp. 260-279, şi extras, 20 p. ;
– Traducere: Halîl Inalcik, Imperiul Otoman. Epoca clasică, 1300-1600, ediţie şi introducere de Mihai Maxim, traducere, notă, completarea glosarului şi indicelui de Dan Prodan, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1996, 495 p. + 2 hărţi;
“Preocupări de orientalistică-turcologie în România în perioada c. 1875-c. 1950. Consideraţii introductive”, în AMS, I, 1999, Botoşani, pp. 7-82;
“Preocupări de orientalistică-turcologie în România între Independenţă şi MareaUnire (1878-1918)”, în AMS, I, 1999, Botoşani, pp. 83-178;
– “Mihai Eminescu şi istoria Imperiului Otoman”, în AMS, II, 2002, Botoşani, pp. 6-71.
“Contribuţia lui Nicolae Iorga la dezvoltarea orientalisticii-turcologiei”, în AMS, II, 2002, Botoşani, pp. 72-133 ;
“Anul 1649 în relaţiile otomano-transilvane”, în AIIXI, tom XXXVII, 2000, Iaşi, pp. 205-222;
“Preocupări de orientalistică-turcologie în opera lui Nicolae Iorga”, în AIIXI, XXXVIII, Iaşi, 2001, pp. 215-228 ;
“Didactica Istoriei. Reconsiderări. Aprofundări. Noi contribuţii”, în SAI, LXVIII, 2003, Bucureşti, pp. 115-122;
“Préocupations roumaines de turcologie-osmanistique (XV-e – milieu du XX-e siècles). Considerations generals”, în AIIXI, XXXIX-XL, 2002-2003, Iaşi, pp. 561-593 ;
“Nicoară Beldiceanusur Franz Babinger”, înRT, I, 2003, Les Éditions Isis, Istanbul, 2003, pp. 249-257;
– Franz Babinger en Roumanie (1935-1943). Étude et sources historiques, preface par Mihai Maxim, Les Éditions Isis, Istanbul, 2003, 337 p.;
“Preocupări de orientalistică-turcologie în România de la Marea Unire până la instaurarea regimului comunist (1918-1948)”, în AMS, III, 2004, Editura Axa, Botoşani, pp. 51-210 ;
“O sinteză necesară şi mult aşteptată: tratatul de Istoria Românilor”, în AMS, III, 2004, Botoşani, EdituraAxa, pp. 313-324;
“Franz Babinger în izvoare epistolare (1920-1991)”, în AMS, III, 2004, Botoşani, Editura Axa, pp. 325-341;
“Relaţiile moldo-otomane din timpul lui Ştefan cel Mare în istoriografia românească. Monografii, comemorări, studii, articole”, în AIIXI, tom XLI, 2004, Iaşi, extras, 16 p.
“Teritorii româneşti din zona dunăreano-pontică sub stăpânire otomană înistoriografia românească a secolului al XX-lea”, înSAI, LXX, 2005, Bucureşti, 18 p.
– “Moldoveni şi otomani în timpul lui Ştefancel Mare. Bibliografie”, în AMS, IV, 2005, Botosani, pp. 55-85 ;
“Moldoveni şi otomani în timpul lui Ştefancel Mare. Completarea bibliografiei”, în AMS, V-VI, 2006-2007, Botosani, pp. 59-73;
“Sistemul monetar ottoman (1326-1914) şi influenta sa asupra Ţărilor Române. Consideratii generale”, înAMS, V-VII, 2006-2007, Botoşani, pp. 115-126 ;
“Inventarele inedite ale Bibliotecii Institutului de Turcologie de la Iaşi(1940-1945)”,partea I, în AIIXI, tom XLIII-XLIV, 2006-2007, Iaşi, pp. 691-708, partea a II-a, în AIIXI, tom XLV, 2008, Iaşi, pp. 431-446 ;
“Etapele bibliografiei binomiale Al. I. Cuza-Unirea din 1859 (I)”, în  AMS, VII-VIII, 2008-2009, Botoşani, pp. 157-167;
“Doru Vilhem (1950-2009) sau Omul, Prietenul, Profesorul şi Inspectorul”, în AMS, VII-VIII, 2008-2009, Botoşani, pp. 311-312 ;
“Etapele bibliografiei binomiale Al. I. Cuza-Unirea din 1859 (II)”, în  AMS, IX, 2010, Botoşani, pp. 146-187 ; extras, 45 p. ;
– “Trecutul jud. Botoşani în noi apariţii editoriale : istorie, numismatică, corespondenţă”, în AMS, IX, 2010, Botoşani, pp. 303-308;
– “Etapele bibliografiei binomiale Al. I. Cuza-Unirea din 1859 (III)”, în  AMS, X, 2011, Botoşani, pp. 112 – 142;
– “Franz Babingerşi Gheorghe I. Brătianu. Confluenţe” , în AIIXI, XLVII, 2010, Iaşi, pp. 81-96 ; extras, 15 p.;
“Profesorul Eugen D. Neculau (1900-1974) şi microregiunea Jijiei de Sus (zona Ungureni-Botoşani)”, în Forum Cultural, anul X, nr. 4 (39) / decembrie 2010, Botoşani, pp. 35-38;
“The Turkologists from three Generations in Romania (1900-1945). Nicolae Iorga-Franz Babinger-Mihail Guboglu. Similitudes-Collaborations-Results”, în AIIXI, XLVIII, 2011, Iaşi, pp. 295-304 ;-          “Bibliografia selectivă a orientalisticii- turcologiei româneşti în perioada 1850 – 1950”, în AMS, XI, 2012, Botoşani, pp. 162 -219;
–  “Izvoare istorice referitoare la trecutul localităţii Vorniceni, jud. Botoşani (I)”, în AMS, XII, 2013, Botoşani, pp. 82 – 131;
“Sărbătorirea unui deceniu de la Marea Unire de la 1 decembrie 1918 în România. Studiu de caz: oraşul Dorohoi, jud. Botoşani”, în AMS, XII, 2013, Botoşani, pp. 164 – 167;
“Iorga după Iorga. Noutăţi editoriale despre viaţa şi opera Titanului român”, în AMS, XII, 2013, Botoşani, pp. 314 – 325;
“Turcologul MIhai Maxim – septuagenar”, în AMS, XII, 2013, Botoşani, pp. 352 – 357;
“Repere cronologice privind evoluţia relaţiilo româno-otomane (c. 1400 – 1600)”, în Maxim Mihai, O istorie a relaţiilor românootomane, cu documente noi din arhive turceşti, vol. I, Perioada clasică (1400-1600), Editura Istros a Muzeului Brăilei, Brăila, 2012, pp. 533- 576;
“Repere cronologice privind evoluţia relaţiilor româno-otomane (1601- 11711 / 1716)”, în Maxim Mihai, O istorie a relaţiilor româno-otomane cu documente noi din arhivele turceşti, vol. II. De la Mihai Viteazul la fanarioţi (1601-1711/1716), Editura Istros a Muzeului Brăilei, Brăila, 2013, pp. 397 – 438;

REFERINŢE
Benedek Gabriel – Eugen, “Dan Prodan, Franz Babinger en Roumanie (1935-1943). Étude et sources historiques, preface par Mihai Maxim, Les Éditions Isis, Istanbul, 2003, 337 p.”, în AIIXI, XLII, 2005, Iaşi, pp. 791 – 792; Chelcu Marius Constantin, “Acta Moldaviae Septentrionalis, VII – VIII, 2008 – 2009, Botoşani, 2009, 352 p.”, în AIIXI, XLVII, 2010, Iaşi, pp. 468 – 470; Maxim Mihai, O istorie a relaţiilor româno otomane, cu documente noi din arhive turceşti, vol. I, Perioada clasică (1400-1600), Editura Istros a Muzeului Brăilei, Brăila, 2012, p. 533; O istorie a relaţiilor româno – otomane cu documente noi din arhivele turceşti, vol. II. De la Mihai Viteazul la fanarioţi (1601-1711/1716), Editura Istros a Muzeului Brăilei, Brăila, 2013, p. 397; Bălaşa Gabriel, „Basarabia – pământ românesc, un simpozion internaţional de succes”, în ziarul Informatorul Moldovei, anul X, nr. 425 / 9 – 15 aprilie 2014, Iaşi, p. 8; Moroşanu Constantin, „Basarabia – 202 ani de lacrimi şi durere”, în ziarul Plai Dărăbănean, anul VI, nr. 38 / mai 2014, Darabani – Botoşani, p. 2.

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 25 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5