Primit pentru publicare: 25 mai 2014
Autor: Ion ISTRATE
Publicat: 27 mai. 2014
Actualizat: 30 ian. 2017

MARCĂM STEJARII: DAN PRODAN

O fișă pentru Dicționarul pedagogului român

Dan Prodan (în acte de stare civilă, Dănuț) s-a născut la 11 aprilie 1961, sat Mănăstirea Doamnei, com. Curteşti, jud. Botoşani.

Este profesor, istoric turcolog, critic istoriografic, recenzor de carte (prezentări de carte, recenzii şi note bibliografice în periodicele: MENTOR XXI, LUCEAFĂRUL(Bt), ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS, STUDII ŞI ARTICOLE DE ISTORIE, STUDIA ET DOCUMENTA TURCOLOGICA.

 Educație, cultivare – studii
A absolvit şcoala gimnazială (1968 – 1976) în satul natal Stânceşti, com. Mihai Eminescu, jud. Botoşani, studiile liceale la Liceul „Mihai Eminescu” din Botoşani (1976 – 1980), studiile universitare la Iaşi (1981 – 1983) şi Bucureşti (1983 – 1985), la Facultatea de Istorie – Filosofie, licenţiat în 1985; studii post-universitare doctorale la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Istorie, specializarea Turcologie, între 1992 – 1998, doctoratul în istorie universală – turcologie în 1999, cu teza:„Preocupări de turcologie în România în perioada interbelică. Cu privire specială la activitatea lui Franz Babinger (1935 – 1943)”. Studii doctorale în Turcia (1996).

Cariera didactică, merite
Profesor I, gradul didactic I (2000), disciplinele istorie – ştiinţe sociale, în învăţământul preuniversitar din Botoşani (din 1985), metodist (disciplina istorie, din 2001), mentor (din 2010), responsabil al Cercului Metodic Botoşani-1 (din 2009) al Inspectoratului Şcolar Judeţean Botoşani. Profesor doctor, disciplina Istorie, la Universitatea „Petre Andrei”, filiala Botoşani (2000 – 2004, 2007 – 2008), Membru al Corpului Profesorilor de Elită, disciplina Istorie – ştiinţe sociale (din 2011), premiat cu medalia „Meritul pentru Invăţământ”, clasa a II-a (2004), distinctia „Gheorghe Lazar”,clasa I (2007), gradatii de merit (1999-2003, 2003-2007, 2007-2011, 2011-2016);
In periodele 1998 – 2008 și 2011 – 2012 a fost director al Şcolii Gimnaziale Nr. 2 Botoşani.

 Activitatea științifică și publicistică
–          Redactor la revistele culturale MENTOR XXI (1998 – 2006), LUCEAFĂRUL (Botoşani, din 2011), la ziarul PLAI DĂRĂBĂNEAN (Darabani, jud. Botoşani, din 2012), VATRA NOASTRĂ ROMÂNEASCĂ (Botoşani, din 2013). Redactor coordonator al revistei istorice ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS (Botoşani, din 2004), anuarul Muzeului Judeţean Botoşani. Colaborator la periodice de istorie – cultură (din1993) din Iaşi (Anuarul Institutului de Istorie A.D. Xenopol – AIIXI), Botoşani (Hierasus – H, Acta Moldaviae Septentrionalis – AMS, Caietele N. Iorga – CNI), Bucureşti (Romano – Turcica – RT, Caietele Laboratorului de Studii Otomane – CLSO, Studii şiArticole de Istorie- SAI, Magazin Istoric – MI), Cluj-Napoca (Revista de Transilvania – RT, Studia et Documenta Turcologica – SDT), Constanţa (diverse volume colective).
–       A publicat diverse contribuţii în volume colective:

–          „Vizita delegaţiei muftiilor dobrogeni în Turcia (noiembrie 1923)”, în vol. Moştenirea culturală turcă în Dobrogea, coordonatori: Tahsin Gemil, Gabriel Custurea, Delia Roxana Cornea, Editura Top Form, Constanţa, 2013, pp. 283 – 290;
–          „Franz Babinger et la Dobrudja (XVI-e – XVII-e siècles)”, în vol. Omagiu lui Tahsin Gemil la împlinirea vârstei de 70 de ani, editor: Stoica Lascu, Constanţa, 2014;

OPERA
Peste 110 articole, studii, cărţi, recenzii, cronici istoriografice. Cele mai importante contribuţii:

REFERINŢE
Benedek Gabriel – Eugen, “Dan Prodan, Franz Babinger en Roumanie (1935-1943). Étude et sources historiques, preface par Mihai Maxim, Les Éditions Isis, Istanbul, 2003, 337 p.”, în AIIXI, XLII, 2005, Iaşi, pp. 791 – 792; Chelcu Marius Constantin, “Acta Moldaviae Septentrionalis, VII – VIII, 2008 – 2009, Botoşani, 2009, 352 p.”, în AIIXI, XLVII, 2010, Iaşi, pp. 468 – 470; Maxim Mihai, O istorie a relaţiilor româno – otomane, cu documente noi din arhive turceşti, vol. I, Perioada clasică (1400-1600), Editura Istros a Muzeului Brăilei, Brăila, 2012, p. 533; O istorie a relaţiilor româno – otomane cu documente noi din arhivele turceşti, vol. II. De la Mihai Viteazul la fanarioţi (1601-1711/1716), Editura Istros a Muzeului Brăilei, Brăila, 2013, p. 397; Bălaşa Gabriel, „Basarabia – pământ românesc, un simpozion internaţional de succes”, în ziarul Informatorul Moldovei, anul X, nr. 425 / 9 – 15 aprilie 2014, Iaşi, p. 8; Moroşanu Constantin, „Basarabia – 202 ani de lacrimi şi durere”, în ziarul Plai Dărăbănean, anul VI, nr. 38 / mai 2014, Darabani – Botoşani, p. 2.