Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Mihai Eminescu, Papa Paul al II-lea și Leonard Salmen – o provocare pentru Horia Roman Patapievici și alții asemenea lui

OPREAINPrimit pentru publicare: 24 oct.2015
Autor: Ion N. OPREA, Membru Fondator de Onoare al Rev. Luceafărul(Bt)
Publicat: 24 oct.2015

Mihai Eminescu, Papa Paul al II-lea și  Leonard Salmen – o provocare pentru Horia Roman Patapievici și alții asemenea lui

 

Despre Horia Roman Patapievici care îl vede pe Mihai Eminescu, poetul național al României din totdeauna, trecut la “debaraua” istoriei și   despre cadre didactice care îl vor scos din manualele de limba și literatura română pentru că prea este mitizat,  am mai scris, cititorii neadmițând propunerile purtătorilor lor.

“Știati că  Eminescu a scris cea mai frumoasa rugăciune ?”, primesc întrebarea recent ca și textul de la cineva care nu-și spune numele, dar îmi precizează: “această rugăciune a fost recitată în limba română de Papa Ioan Paul al II-lea la Vatican”.
Și ca bucuria să nu-mi fie singulară, redau textul rugăciunii-poezie aici, scris de Mihai Eminescu:

 
  Noi ce din mila Sfântului
  Facem umbrã pãmântului,
  Rugãndu-ne’ndurãrilor,
  Luceafãrului mãrilor.
  Ascultã-a nostre plângeri,
  Regina peste îngeri;  
  Din neguri te aratã,  
  Luminã dulce, clarã,   
  O, Maicã Preacuratã  
  Si pururea Fecioarã,Marie!  
  Crãiasã alegându-te,  
  Îngenunchem rugându-te: 
  Înaltã-ne, ne mântuie  
  Din valul ce ne bântuie. 
  Fii scut de întãrire  
  Si zid de mântuire. 
  Privirea-ti adoratã  
  Asuprã-ne coboarã,  
  O, Maicã Preacuratã 
  Si pururea fecioarã, Marie!

    În  legătură cu  poezia  “Rugăciune” a se vedea textul și în volumul “În mozaicul lui Ticuță” de Ion N. Oprea, editura Pim, Iași, 2013, “Mozaic” de C. Manoliu, p.116.

Tot pe net primesc altă mare bucurie despre un număr de poezii ale lui Mihai Eminescu illustrate de un pictor care aduce în actualitate lucrări-bijutetrie de pe la începutul secolului trecut, necunoscute, din păcate, majorității populației României, demersul nostru constituindu-se și într-o invitație la acțiune în contemporanietate.

Iată ce ni se spune. “La sfârșitul secolului al XIX-lea, un grafician polonez, Leonard Salmen, despre care astăzi nu se mai știe aproape nimic, a ilustrat, începând din 1898, 94 dintre poeziile lui Eminescu în 179 de lucrări grafice.

În primele două decenii ale secolului XX, cunoscutele edituri bucureștene Socec și Depozitul Universal Șaraga au reprodus în mai multe tiraje lucrările lui Salmen,  sub formă de cărți poștale, care se bucurau de mare succes de public.

Ilustrațiile romantice  ale lui Leonard Salmen erau la modă, publicul folosea aceste cărți poștale în corespondență prin anii 1900-1912.

Acum ele se găsesc în colecții”, susține sursa noastră, dar noi punem întrebarea: de ce nu și pe cărți poștale, ca în trecut, pentru că standul lor lipsește din librării și alte locuri de comercializare, și sunt foarte frumoase, artă de calitate?!

Lucrările despre care vorbesc sunt următoarele:

Juni corupți;
De voi adormi curând;
Dintre sute de catarge
Codrule Măria Ta;
Scrisoarea I-a;
Satira I-a;
Floarea albastră;
Scrisoarea a II-a;
Scrisoarea I-a, altă variantă;
Epigonii;

Visuri trecute:

“Îmi trăiesc soarta ca un vultur
Ce își târăște aripa frântă;
Viscolul iernii foame îmi cântă,
Moarte îmi râde tot dimprejur.
Am uitat mamă, am uitat tată,
Am uitat lege, am uitat tot;
Mintea mi-i seacă, gândul netot,
Pustiul arde-n inima-mi beată;

Numai prin haos tu îmi apari,
Cum printre  valuri a-navei velă
Cum printre   nouri, galbenă stelă
Prin neagra noapte cum un fanar”.

Glossa;
Din cerurile albastre;
O, rămâi;
Codrule, Măria Ta, variantă;

De ce nu-mi  vii?

“Vezi, rândunelele se duc
Se scutură frunzele de nuc,
S-așează bruma peste vii-
De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii?”…

La o artistă;
Apari să  dai lumină,
Singurătatea;
Freamăt de codru;

Făt frumos din tei

“Cu ochii mari la ea se uită
Plini de vis, duioși plutind,
Flori de tei în păru-i negru
Și la șold un corn de-argint”…

În fereastra despre mare;
Poveste dulce-mi era viața;
Înger și demon;
Călin;
Scrisoarea a IV-a

Postate pe o melodie aleasă, “Somnoroase păsărele”, tablourile-grafică ale polonezului se armonizează pefect cu ritmicitatea poeziilor eminesciene Din colecția http: www.românialiberă.ro ianuarie 15 2010, cerând actualizare, noi doar amintindu-le, cinstindu-ne din capodoperă…

“Astăzi, opera lui Salmen este recunoscută ca fiind cea mai vastă din cartofilia grafica de la noi din tară. Pentru colecționarii de cărți postale, cele 179 de lucrări de grafică prin care Salmen a ilustrat 94 dintre poeziile eminesciene reprezinta un subiect captivant, miza fiind descoperirea tuturor acestor ilustratii de epocă, scrie Adina Ștefan la 31 ianuare 2007 într-o tabletă: “Salmen-o provocare pentru colecționarii de cărți postale”.

             …”Astazi Salmen este ignorat, artisti de certă reputatie precum Traian Bradean, Camil Ressu, Ligia Macovei s.a. fiind cei referiti ca marii ilustratori ai creatiei eminesciene.
Se știe însă că după moarte Eminescu s-a bucurat de un succes tot mai mare la public, mai ales prin publicarea repetată a ediției îngrijite de Titus Maiorescu. Se ajunsese la un fel de isterie, toată lumea fiind pasionată de poeziile sale. In acest context, ilustrațiile romantice ale lui Leonard Salmen erau la modă, publicul folosind frecvent in corespondentă, prin anii 1900-1912, cărțile postale care reproduceau grafica eminesciană a lui. Trecând peste decenii, depăsind secolul XX si ajungand in mileniul al III-lea, aceste carti postale au inca admiratori, scrie aceeași în continuare, noi repetându-ne, reproducînd-o.

              Un studiu laudabil asupra cărtilor postale care reproduc grafica eminesciana a lui Salmen a fost realizat de publicatia Curierul Filatelic din Sibiu,  intre anii 1992 si 1995, in numerele 31, 32, respectiv 59, 60. Ca urmare a acestui studiu, a fost editată o listă alfabetică completă a ilustratiilor lui Salmen, ceea ce a constituit un ajutor substantial pentru colectionarii pasionati de subiect. In acel studiu s-a semnalat și faptul ca Editura Socec a avut initiativa de a numerota o serie din cărtile postale pe care le-a produs, pe acest subiect, iar dintre acestea, cele corespunzatoare numerelor 141-187 au ramas nedescoperite, in ciuda tuturor eforturilor intreprinse de colectionari.

             Dl Horia Samarghitan, un inginer pensionar din Bucuresti, pasionat colectionar si un talentat pictor gravor, a fost captivat de subiectul “Eminesciana și grafica lui Salmen”. Filatelist, încă din adolescentă, dl Samarghitan știe ca în filatelia românească se reproduc diferie portrete ale marelui poet. “După părerea mea, prin comparație cu ce se întâmplă în filatelia din alte țări, relativ la marile personalitati ale culturii lor naționale, la noi au fost emise prea puține serii filatelice Eminescu. Acest fapt m-a determinat să dezvolt două colecții de cărți postale, una Salmen, iar cealaltă, cu Eminescu în portrete, statui, locuri si opera poetică”.

            Cu exponatul de cartofilie “Opera lui Mihai Eminescu ilustrata de L. Salmen”, dl Samarghitan a obținut, deja, la nivel național, mai multe distinctii importante, respectiv argint, bronz, vermeil, la Alba Iulia, Botoșani, Turda. Căutarea exemplarelor lipsa din lista Editurii Socec, ca si permanenta dezvoltare și chiar reorganizare a colectiei Salmen sunt, pentru dl Samarghitan, o pasiune care nu-i dă pace și pe care o cultivă fără încetare și cu mare precauție față de concurență.  Domnia sa, ca toti ceilalti colecționari, aflați în competiție, speră ca în momentul unei confruntări pe exponatul Salmen să aibă cea mai completă și cea mai frumoasă colectțe.
            Aflarea acestor exemplare, ca și alte mize care li se propun colecționarilor fac din exemplarul de cartofilie “Eminesciana în grafica lui Salmen” un subiect pasionant nu doar pentru pasionații de cărți postale, ci si pentru cei care studiază epocile istorice. Pentru ca bucureștenii care îsi trimiteau cărți postale ilustrate cu imagini din poeziile lui Eminescu semnate de Salmen trăiau în epoca în care Regina Elisabeta si Principesa Maria ridicau la rang de modă portul costumului popular românesc, doamnele din înalta societate românească îmbrăcându-se, la diferite ocazii, țăranește (asa cum în sec. XVIII, în Franța Reginei Maria Antoaneta, doamnele de la Curte se imbracau in păstorițe”.                                                                   

           În Luceafărul, Botoșani, 18 iulie 2010., Mihai C.V. Cornaci în “Anivesarea publicării poemului “Epigonii” 1 de Mihai Eminescu” (15 august 1970, nr.12 al revistei Convorbiri literare n.n. ) scrie: “… Poemul Epigonii, rămâne ca un adevărat manifest poetic realist, fiind şi cea dintâi avizare pe care Poetul o dă ambianţei spirituale şi condiţiilor istorice specifice primelor decenii după actul Unirii de la 1859.

           În general opera lui Eminescu nu a rămas fără ecou, un mare număr de artişti au căutat să exprime echivalentul plastic al operei lui Eminescu. Dintre aceştia evidenţiem: V. Antonescu, Aurel Dragoş, Dem Iordache, Constantin Jiquidi, Mina Byk-Wepper, Dem Demetrescu, Florian Mureşianu, Ary Murnu, L. Salmen, Victor I. Popa, D. Stoica, O. Smigelschi, Fr. Şirato, Mişu Teişanu şi mulţi alţii.

            Leonard Salmen rămâne în istorie pentru performanţa de a fi ilustrat toate poeziile lui Eminescu publicate în epocă. Între 1895 (prima datare cunoscută) şi 1924 (ultima datare) depozitele universale “Şaraga” şi “Socec” îşi fac concurenţă pentru editarea şi comercializarea cărţilor poştale la opera eminesciană, unele dintre ele apreciate de unii autori ca făcând parte din zona “Kitsch-ului”.

            Sigur este că este primul grafician care organizează o expoziţie personală cu lucrări inspirate din opera lui Eminescu (1909 – Galaţi) şi primul ilustrator al unui număr de revistă închinat lui Eminescu (28 ilustraţii). De asemenea el este invitat de editura “Institutului Minerva” din Bucureşti să ilustreze ediţia Scurtu, din anul 1910, a poeziilor lui Eminescu.
Între editorii care au imprimat cărţi poştale ilustrate în grafica lui Salmen, inspirată din opera eminesciană se remarcă “Socec” cu peste 215 (?) tituluri (din care aproximativ 139 numerotate), Şaraga cu 69 (? )titluri, Leon Alcaly cu 40 titluri. În total editări, 18 titluri nenominalizate. Dintre acestea, unele titluri se regăsesc în aceeaşi reprezentare la toţi editorii menţionaţi, diferenţa constituind-o tonalitatea de culoare. Unele din titluri sunt compuse din serie mare de exemplare, altele formează o serie de numere succesive (2÷5) iar altele, un singur exemplar la titlu.
Cea mai mare parte a cărţilor poştale ilustrate poartă semnătura graficianului şi anul de creaţie, iar unele, pe lângă imaginea grafică, redau versuri din poezia (?) titlului (parţial sau în întregime)”…

…Peste 600 de oameni au venit la Seara FILIT pentru a-l asculta                                                                       pe Horia-Roman Patapievici, sâmbătă, 3 octombrie 2015, în Sala Mare a Teatrului Național Vasile Alecsandri din Iași, unde, spune Ioan Stoleru în “Suplimentul de cultură” nr. 497, “a ținut o impresionantă lecție, un curs de poezie eminesciană de o oră și jumătate în care, cu tactul și înflăcărarea unui professor și subliniind cuvintele și frazele cu gestică de dirijor, a clarificat o dată pentru totdeauna poziția sa față de Paradisul  în viziunea sa și opera lui Mihai Eminescu. Înarmat  cu o masa plină de tratate și cărți de critică literară, fiecare cu semne  de carte diferit colorate trimițând la citate și aprecieri ale cercetătorilor care l-au studiat pe poetul român de-a lungul timpului, Horia –Roman Patapievici și-a susținut discursul, o adevărată pledoarie întru apărarea elementelor paradisiace din literatura lui Eminescu și prezenței  acestora în muzicalitatea poeziilor eminesciene”.

Anterior, oaspetele primise elogii de încurajare la Iași din însăși cuvântul managerului Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași, scriitorul Dan Lungu, care a mulțumit special invitatului pentru perioda în care a condus Institutul Cultural Român, lucru care a contribuit indirect la nașterea ideii FILIT, Ioan Stoleru redându-i     spusele:  “Fără această persoană, conceptual și  excelența FILITULUI n-ar fi existat”.     

…”Sper să reușesc să vă  țin strâns legați de paradisul  pe care Eminescu l-a  sădit în limba română. Spun că  l-a sădit, nu doar că l-a creat, pentru că  teza mea este că există un strat al limbii române care se traduce printr-un tip de muzicalitate a limbii pe care  Eminescu l-a creat și care  pentru noi  este o experiență actuală, vie, posibilă  a Paradisului”.

Și filosoful a exemplificat mereu cu citate, adresându-se direct publicului pe care l-a cucerit:  „Simțiți corpul de lumină al acestor imagini? Și în același timp vedeți ce tip de corp sonor le corespunde în ordinea muzicalității versului? Ăsta este Eminescu la 21 de ani!”    

Iar mai departe, referindu-se la  Memento mori:   “ Sunt fragmente de Paradis care sunt ca niște  așchii aurifere care sclipesc în aceste descrieri. În uIltimul an de viață a minții miraculoase a lui Mihai Eminescu s-a produs o resorbire a temelor care  funcționau până  atunci în registre independente în opera sa într-o sinteză  cimentată de o resemnată  nostalgie a Paradisului…”

Deci, despre Mihai  Eminescu, de la tinerețe până  în ultimele clipe de viață, și  la Iași, Horia-Roman Patapievici, numai de bine.

                                                                           

 
 
 
 

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 36 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5