Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 3 (123), Martie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Mihai Eminescu și graficianul polonez Leonard Salmen, evreu din naștere

Primit pentru publicare: 12 ian. 2017
Autor: Ion N. OPREA, Membru Fondator de Onoare al Rev. Luceafărul
Publicat: 14 ian. 2017
Republicat: 12 Mart. 2019
© Ion N. Oprea, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.ro

La sfârșitul secolului al XIX-lea, un grafician polonez, Leonard Salmen, despre care astăzi aproape nu se mai știe nimic, scrie mai peste tot, – dar eu precizez se scrie aproape oricând este vorba de Eminescu, am scris și eu în cărțile mele, vedeți în acest sens și articolul semnat Ion N. Oprea, “Mihai Eminescu, Papa Paul al II-lea și Leonard Salmen – o provocare pentru Horia Patapievici și alții asemenea lui”, publicat în Luceafărul din 24 octombrie 2015. A ilustrat, începând din 1898, 94 dintre poeziile lui Eminescu în 179 de lucrări grafice, printre acestea:  De voi adormi curând, variantă; Codrule, Măria Ta; Scrisoarea I-a, variantă; Satira I-a; Floarea albastră;  Scrisoarea a II-a; Epigonii, iată una – Visuri trecute:

Îmi târăsc soarta ca un vultur
Ce își târște aripa frântă;
Viscolul iernii, foame îmi cântă,
Toate îmi râde tot dimpreună.

Am uitat mamă, am uitat tată,
Am uitat lege, am uitat tot;
Mintea mi-i seacă, gândul netot,
Pustiul arde-n inima-mi beată.

Numai prin chaos tu îmi apari,
Cum printre valuri a navei viață,
Cum  printre nouri, galbenă stelă
Prin neagra noapte cum un fa-ar.

Și ilustrațiile continuă, cu alte poezii. Glosa, Din cerurile albastre, O, rămâi,  De ce nu-mi vii, La o artistă, Apari să dai lumină,  Singurătatea, Freamăt de codru,  Făt Frumos din tei, „Cu ochi mari la ea se uită/Plini de vis, duioși plutind/ Flori de tei în păru-i negru/Și la șold un corn de-argint”.

Apoi, alte poezii de Mihai Eminescu, În fereastra despre mare, Poveste dulce, mi-era viața, Înger și demon, Călin, ilustrate de Leonard Salmen.

Aminteam că în primele două decenii ale secolului XX, cunoscutele edituri  bucureștene Socec și Depozitul Universal Șaraga, au reprodus în mai multe tiraje  lucrările lui Salmen sub formă de cărți poștale – și sugeram, ceea ce fac și acum, să se repete gestul, că piața tare le mai simte lipsa, ele se bucuraseră (și s-ar mai bucura) de mare succes la public.

Datorită ilustrațiilor romantice, care erau la modă, dar și prețuirii care românii au dat-o operei Luceafărului, aceste cărți poștale erau frecvent folosite în corespondența anilor 1900-1912, colecțiile lor vorbesc despre asta. Credeți, mă întrebam, că noi, cei de astăzi, și Poșta Română, le-am refuza? Un mijloc ieftin de comunicare!

„Cărțile poștale sunt și fac parte din Colecțiile noastre”, scriau cu mândrie pe ele cele două edituri bucureștene.

Studiile de specialitate spun că grafica  lui Leonard Salmen este încă de actualitate, căutată, promovată, subliniam. Și aminteam, publicația  Curierul Filatelic de la Sibiu, între anii 1992 și 1995, în numerele 31 și 32, respectiv 59 și 60 a realizat un studiu lăudabil asupra acestor cărți poștale, iar ca urmare a lui, a fost editată o listă alfabetică, completă a lor, ce a folosit colecționarilor, mai ales că Editura Socec, emițătoarea, numerotându-le, a precizat, din colecție lipsesc cele cu numerele 141-187, și, deci, pe ele trebuie să le căutăm, în primul rând.

Un inginer, Horia Sarmaghiton, din București, pasionat și priceput colecționar, tot așa pictor-gravor, filatelist captivat de subiectul Eminesciana  în grafica lui Leonard Salmen încă din adolescență, a semnalat că în filatelia română, până acum, au fost  emise pe parcursul timpului doar 16 serii Eminescu care reproduc portrete ale marelui poet: „După părerea mea,  prin comparație cu ce  se întâmplă cu filatelia din alte țări, relativ la marele personalități ale culturii lor, la noi s-a făcut prea puțin pentru Eminescu”. Acest fapt, l-a determinat pe ing, Sarmaghiton să dezvolte două Colecții de cărți poștale, una Salmen, iar cealaltă, Cu Eminescu, ilustrată de Leonard  Salmen.

Pentru acțiunile sale în domeniu inginerul Horia Sarmaghiton a cules argintul și bronzul la multe manifestări fie că s-au desfășurat în Ardeal, la Alba Iulia sau Turda, fie în Moldova, la Botoșani.

De Ziua lui Eminescu, desfășurată în ianuarie 2014 la Brăila prin lansări de carte și expoziție, volumul „Poezii” de Mihai Eminescu, tipărit la Editura „Istros”, cu ilustrații  de Leonard Salmen, ilustratorul ”un evreu polonez, care a trăit la Iași și București și care a făcut carieră în epocă, inspirat de poemele lui Eminescu”, cum a subliniat unul dintre organizatori, domnul Zamfir  Balan.

Cum arăta Mihai Eminescu? O spune Matei, fratele lui, prin ce a deconspirat  și relatat la manifestarea în cauză eminescologul Valeriu Coșereanu: „Mihai era mai scurt ca mine. Avea o musculatură herculiană,  piciorul la scobitura tălpii era plin (platfus), însă nu-l jena de loc la mers. Păr negru ca corbul, fața un brun-alb, mergea totdeauna privind în pământ, cu capul puțin aplecat în jos și mai totdeauna gânditor. Piciorul și mâinile mici,  ca ale mamei, dinți regulați și de culoare  gălbuie. Râdea cu mare poftă, râs sincer. Făcea abuz de tutun și cafele negre, de băut, bea țeapăn, însă numai vin, rachiu nu. Bea țeapăn de la vârsta de 14 ani. Grozav iubea pe țărani. Purta căciulă de astrăhan, însă nu țuguiată, dacică,  ci dreaptă. Era așa de păros că puteai spune că e omul lui Darwin. Cânta bine din gură și-i plăcea singurătatea și dezmormântarea trecutului”.

                                                        9 ianuarie 2017