Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 10 (130), Octombrie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Mihai Șora: idol marxist al noului sovietism! Din 1951 până în 2019 nu s-a schimbat nimic în România?

Primit pentru publicare: 05 Oct. 2019
Autor: Dr. Ionuț ȚENE, Cluj, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România
Publicat: 06 Oct. 2019
© Ionuț Țene, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.ro

Mulți nu înțeleg substraturile cazului filosofului marxist și propagandistului comunist Mihai Șora, belfer nomenclaturist până în 1950. Foarte mulți români percep comunismul ca o chestiune locală ruso-sovietică, în realitate dictatura ideologică a regimurilor bolșevice a fost o problemă globală, care s-a grefat pe ruinele fostului imperiu țarist sau în Europa de est, cu încercări temporare în Bavaria, Ungaria sau Spania interbelică. În anii 1930 comuniști erau și la Kremlin, la Londra, dar și în departamentul de stat american manipulându-l pe președintele Roosevelt în favoarea acestei secte totalitare, care promovează filosofia marxistă și crima, adică ura de clasă și de rasă și revolta împotriva credinței religioase. Mihai Șora a fost în anii 1940 o rotiță însemnată a acestui mecanism diabolic comunist care s-a extins în toată Europa. Nu întâmplător acest propagandist bolșevic a fost solicitat să vină în România de către cea mai criminală femeie a epocii moderne care a fost în politica noastră: Ana Pauker, care a implementat în stil feroce gulagul sovietic la noi, fiind vinovată de moartea a peste 100.000 de mii de români și închiderea a altora 200.000. Când Mihai Șora făcea cererea să se înscrie în Partidul Comunist Român în 1951, floarea intelectualității și politicii românești murea asasinată în închisori, de la Iuliu Maniu, Ion Mihalache la Gheorghe Brătianu, iar Coposu, Steinhardt sau Țuțea erau torturați atroce de agenții bolșevismului promovat de Ana Pauker, protectorul lui Mihai Șora, care a fost un element al instaurării totalitarismului în țara noastră. Să vină acum o companie economică ca Emag ca să promoveze ”libertatea” bolșevică a lui Mihai Șora e o infamie asupra celor care au murit la Pitești, Canal, Gherla, Târgu Ocna, Sighet sau Aiud. Această impietate este promovată de o firmă privată, care încă nu este sancționată încă de CNCD sau de către parchetul general pentru propagandă indirectă în favoarea celor care au avut funcții într-un regim criminal, care a promovat genocidul și totalitarismul în anii 1950.

Când a cerut Mihai Șora, membru al partidului comunist francez să se înscrie la comuniștii români, nu era un tânăr naiv care nu știa ce vrea sau că nu știe că vrea să participe indirect la genocidul totalitar împotriva poporului român, ci un bărbat matur de 32 de ani ce avea o muză politică, pe criminala Ana Pauker. Pe bună dreptate presa română și intelectualii democrați și europeni s-au revoltat la campania Emag. Un document din 1951 care prezintă tentativele lui Mihail Șora, „simbolul libertății” ales de Emag pentru a sărbători 30 de ani de la evenimentele din 1989, de a intra în Partidul Muncitoresc Român (PMR), a fost făcut public de istoricul Mihai Burcea. Documentul prezintă motivele pentru care autoritățile comuniste refuzau „transferul” lui Șora de la Partidul Comunist Francez (PCF) în PMR, deși Șora invoca faptul că avea „vechime” în mișcarea comunistă: fusese membru al PCF încă din 1945. Documentul este datat în 1951, ceea ce înseamnă că Șora cerea să fie admis în Partidul Comunist în perioada în care elitele României interbelice erau exterminate în închisori, inclusiv prin Experimentul Pitești. Anii 50 au fost numiți de către istorici drept anii cei mai negri ai stalinismului românesc, „obsedantul deceniu”. În această perioadă, Șora a lucrat la Ministerul de Externe, condus de temuta Ana Pauker. Radu Preda, președintele Institutului pentru Cercetarea Crimelor Comunismului (IICMER), a reacționat la noua campanie a emag, în care Mihai Șora, fost colaborator al sinistrei Ana Pauker și membru al nomenclaturii comuniste peste 20 ani este prezentat drept o persoană care a suferit în timpul regimului de tristă amintire. „Boicotați emag! O rușine!. Când magazinele scriu istoria…” a scris Preda pe o rețea de socializare. Acesta a preluat și un text al profesorului Adrian Papahagi, în care acesta spune că agenția de publicitate induce grav în eroare publicul. Clipul video de promovare este o jignire a memoriei politicienilor democrați și a intelectualilor care au murit sau au fost închiși de către regimul promovat de Ana Pauker. Mircea Morar, un intelectual din Cluj-Napoca se întreabă retoric la această ofensă adusă memoriei celor care au fost uciși la ordinul Anei Pauker:”Ce părere poți sa ai de cineva care prin astfel de clipuri și imagini își bate joc de cei care au suferit în timpul comunismului?”

Pe de altă parte și Mihai Șomănescu se arată revoltat pe site-ul ActiveNews de campania împotriva memoriei celor care au murit asasinați de regimul comunist. „Filozof român, apărător al libertății și al drepturilor omului”, așa scrie pe posterul gigant pe care tronează chipul lui Mihail Șora care face reclamă retailler-ului emag. Există și un clip video, în care Șora ne anunță că „aveam 30 de ani când viața s-a oprit, când ne-au condamnat pe toți, la frică”. Nu domnule Șora, pe dvs nu v-a condamnat nimeni la frică. Pentru dvs, la 30 de ani, viața abia a început. Dvs nu ați fost condamnat la frică, dvs ați fost în rând și alături de cei care au condamnat PE ALȚII la frică.” De fapt ”libertatea” lui Mihai Șora este cea care ne-a implementat marxismul cu forțat în anii 1950. E o ”libertate” care promovează ura între oameni, așa cum ne-a lăsat-o Marx moștenire pentru ca o nomenclatură subțire politico-economică să controleze totalitar, criminal și ideologic o țară și un continent. Dacă ucenicul Anei Pauker din 1951 ne dă lecții de morală și ”libertate” în 2019 înseamnă că în România de atunci și până astăzi nu s-a schimbat în esență chiar nimic. Am trecut de la comunismul de stat la capitalismul de stat neo-marxist, în care patronii și propagandiștii lor sunt fii sistemului securisto-comunist care conduc România cu o mână de fier din 1950 până astăzi? Mihai Șora a devenit mascota coorporatismului comunist într-o Europă unită care ridică statuia lui Karl Marx pe banii chinezilor? Ni se propune o ”libertate” cu rădăcini ideologice care au dus la experimentul crimelor de la Pitești și Canal. Asta se vrea UE o continuare ideologică a sovietismului? Să nu fie întâmplătoare creația UE ca spațiu ideologic marxist, o prelungire a fostului URSS? Ni se propune o Europă care promovează totalitarismul comunist, ca instrument al crimei grefat pe ideologia marxistă? România și Europa are nevoie de o decomunizare, la fel ca denazificarea din Germania post-hitleristă, altfel monștrii marxismului vor naște pui neo-marxiști, care nu vor mai locui la Moscova, ci la Bruxelles sau Strassbourg. Ca cetățeni care dorim libertate, fraternitate și democrație trebuie să reacționăm la aceste propuneri de reînviere a totalitarismului comunist sub o nouă haină, albastră, pusă peste tricoul roșu al crimei ideologice cu rădăcini în filosofia bazată pe ura față de oameni și Dumnezeu a marxismului vetust. Tineretul român trebuie să cunoască trecutul regimului totalitar comunist susținut de Mihai Șora în 1951, pentru ca acele crime să nu se mai repete niciodată. Românii nu au nevoie de idoli falși, care amintesc de cea mai neagră perioadă istorică a poporului român și a Europei. Avem nevoie de democrație și de libertate ca de aer în ziua de astăyi când ni se propun modele de viață totalitare în stil neo-sovietic.