Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 12 (132), Decembrie 2019
V-ați iubit vreodată țara?
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

MULȚUMESC, TATĂ!

Primit pentru publicare: 14 Dec. 2019
Autor: Ciprian ANTOCHE, redactor șef  – Revista Luceafărul
Publicat: 14 Dec. 2019
© Ciprian Antoche, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE

MULȚUMESC, TATĂ!  

Te-a măcinat sudoarea, te-a măcinat necazul…
Dar ai privit doar soare, n-ai căinat vreodată;
Pe tâmplele-ți ca neaua ce-ți oblojeau grumazul
Stătur-au adunate doar patimi laolaltă.
N-ai căinat în față-mi nicicând a ta durere
Și nici n-ai plâns vreodată o lacrimă de zeu,
Ai dus jugul de viață cum demnitatea-ți cere
Să fii un stâlp de forță, nu reverență-n greu.

M-ai dădăcit pe brațe, m-ai copilit din tine
Punându-mi cartea-n palme, penel de căpătâi
Mâncat-ai poate seara sau poate-n două zile
Doar să mă vezi pe mine c-am îmbucat întâi.
Strângeai doar cărți cu scoarțe pentru-a-mi lăsa avere
Cultură peste vremuri pre mine ai sădit,
Aidoma de neam, sărac făr-de obele
Dorit-ai scoate-n lume un cărturar vădit.

Îți port respectul maxim ca pe drapel de țară…
La verticalu-ți trup îți fac o plecăciune,
Te-aș strânge-n slove groase ca soarele de vară
Și ca icoană sfântă spre răsărit te-aș pune.
Lăsat-ai peste mine cultura de la sate
Și-n felul meu de oameni, iubirea-ai priponit
De-aș fi avut ocazii în aste vremuri date
Ți-aș recita din stihuri, cuvinte ce-ai iubit.