AL.Florin ȚENE:O NOUĂ CONSTELAȚIE A CULTURII ROMÂNEȘTI
Revista „Constelații diamantine”, Anul XVII, nr. 10 (194), octombrie 2026

• Apariția unui nou număr al revistei „Constelații diamantine”, Anul XVII, nr. 10 (194), octombrie 2026, reprezintă un eveniment editorial care confirmă continuitatea și vitalitatea unei publicații dedicate culturii române și dialogului acesteia cu valorile culturii universale. Fondată la Craiova, în septembrie 2010, revista apare lunar și se definește printr-o deschidere tematică și geografică remarcabilă, reunind poezie, proză, eseu, critică și istorie literară, filosofie, muzică, artă plastică și reflecție asupra societății contemporane.
• Numărul 10 (194) se înscrie astfel într-o continuitate editorială de șaptesprezece ani, ceea ce constituie, în sine, un argument privind rezistența unei asemenea reviste într-un peisaj cultural în care publicațiile literare întâmpină numeroase dificultăți. Sub redacția Doinei Drăgu, cu o echipă editorială și colaboratori din România și din diaspora, Constelații diamantine își păstrează vocația de spațiu al întâlnirii dintre generații, idei și formule estetice. Revista este editată sub egida Ligii Scriitorilor Români și a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
• O caracteristică importantă a actualului număr este interesul acordat memoriei culturale românești. Deschiderea revistei cu amplul studiu semnat de Mihai Caba, dedicat lui Perpessicius – pseudonimul inconfundabil din literatura română, este semnificativă. Autorul reconstruiește traseul biografic și intelectual al lui Dumitru S. Panaitescu, insistând asupra personalității sale de poet, critic și istoric literar, folclorist, eseist, cercetător și editor al operei eminesciene.
• Prezența lui Perpessicius în paginile revistei este cu atât mai potrivită cu cât anul 2026 marchează 135 de ani de la nașterea sa, iar revista transformă această aniversare într-un prilej de recuperare și reevaluare a unei personalități fundamentale pentru cultura română. Studiul valorifică și perspective critice asociate unor mari istorici și critici literari precum George Călinescu, Nicolae Manolescu, Eugen Simion și Mihai Cimpoi.
• În acest fel, revista demonstrează că memoria literară nu trebuie înțeleasă ca simplă conservare a trecutului, ci ca relectură permanentă a valorilor, prin care personalitățile culturii naționale intră din nou în dialog cu cititorul contemporan.
• O contribuție aparte în acest număr este articolul semnat de Al. Florin Țene, intitulat Unirea din 1918 și adevărul incomod. Prin tema aleasă, autorul aduce în centrul dezbaterii problema raportului dintre istorie, memorie și interpretare.
• Prezența unui asemenea text într-o revistă culturală este importantă deoarece literatura și cultura nu pot fi separate de conștiința istorică. Recuperarea trecutului presupune atât cunoașterea documentelor, cât și capacitatea de a înțelege mentalitățile, împrejurările și tensiunile unei epoci.
• Prin această contribuție, Constelații diamantine își afirmă încă o dată caracterul de publicație în care literatura coexistă firesc cu eseul istoric și reflecția asupra destinului național. Articolul lui Al. Florin Țene se înscrie, prin urmare, într-o problematică mai largă a revistei: relația dintre memorie, identitate și responsabilitatea culturală.
• Un alt element definitoriu al numărului este deschiderea către cultura universală. Nicolae Mareș semnează studiul Inima lui Fr. Chopin, în timp ce alte materiale se apropie de muzică, literatură și arta plastică.
• Revista include, de asemenea, texte despre Bizet, Festivalul Enescu și muzica lumii, despre pictură și despre relația dintre literatură și celelalte arte. Acest caracter interdisciplinar este unul dintre elementele care individualizează publicația.
• În paginile numărului apar și abordări consacrate poeziei și prozei contemporane. Doina Drăgu este prezentă cu Jocul minții și cu un eseu despre romanul Bonanza – romanul memoriei și al iubirii în fața timpului, iar Vasilica Grigoraș, Nicolae Mareș, Ioan Gheorghiță, Mircea Dorin Istrate și Simion Felix Marțian contribuie cu creații lirice.
• Astfel, numărul nu separă rigid literatura de celelalte forme ale expresiei artistice, ci construiește o adevărată constelație interdisciplinară, în care poezia, eseul, critica, muzica și artele vizuale se susțin reciproc.
• O altă direcție importantă a revistei este reflecția filosofică și spirituală. Constantin Lupeanu este prezent cu textele Lucrurile cu adevărat esențiale și Fundamentul ordinii, în timp ce Mircea Tutunaru propune o lectură a Elegiilor din Ezoterezia între luminișul ființei și misterul cuvântului.
• Aceste contribuții demonstrează că revista nu se limitează la actualitatea literară, ci urmărește și problemele fundamentale ale existenței: sensul, ordinea, ființa, spiritualitatea și raportul dintre cuvânt și mister.
• În acest context se înscrie și contribuția Cameliei Suruianu, Maica Teodosia – lacu poezia ca ofrandă a suferinței, care aduce în atenție dimensiunea spirituală a poeziei și posibilitatea transformării suferinței în expresie artistică.
• Un merit important al revistei îl reprezintă caracterul său internațional. În sumar apar colaboratori asociați unor spații culturale precum Statele Unite ale Americii, Republica Moldova, Germania, Anglia și Olanda. Revista își asumă astfel rolul de punte între creatorii români din țară și cei din diaspora.
• Această dimensiune este esențială pentru cultura română contemporană. Într-o epocă a circulației rapide a ideilor și a mobilității culturale, literatura română nu mai poate fi privită exclusiv prin granițele geografice ale României. Revistele culturale devin adevărate platforme de dialog ale identității românești europene și internaționale.
• Diversitatea sumarului este impresionantă. Pe lângă studiile și eseurile amintite, cititorul întâlnește materiale despre arta contemporană, civilizație, istorie, economie și relațiile internaționale. Florentin Smarandache semnează De ce nu mai știm clar ce este artă și ce nu?, Florin Lazăr abordează Decodificarea complexității, iar Ioan Voicu discută despre Revitalizarea Comisiei Economice a ONU pentru Europa.
• Prezența unor asemenea subiecte confirmă că noțiunea de „cultură” este înțeleasă în sens larg, ca formă de cunoaștere a lumii. Revista devine astfel un spațiu în care literatura poate dialoga cu filosofia, istoria, arta, știința și problematica societății contemporane.
• În ansamblu, numărul 10 (194) al revistei Constelații diamantine poate fi privit ca o hartă culturală a prezentului, în care trecutul și contemporaneitatea coexistă.
• De la Perpessicius și Eminescu la literatura actuală, de la Chopin și Bizet la Festivalul Enescu, de la istoria Unirii din 1918 la problemele artei contemporane, de la poezia românească la creația românilor din diaspora, revista cultivă aceeași idee fundamentală: cultura nu există în compartimente închise, ci într-o permanentă comunicare.
• Titlul revistei, Constelații diamantine, devine astfel o metaforă editorială adecvată. Fiecare autor, fiecare studiu și fiecare creație reprezintă un punct luminos, iar valoarea ansamblului rezultă din relațiile dintre aceste puncte. Revista nu propune o singură direcție estetică sau ideologică, ci construiește un spațiu plural al culturii, în care vocile diferite pot intra în dialog.
• Apariția numărului Anul XVII, nr. 10 (194), octombrie 2026 confirmă continuitatea proiectului cultural inițiat la Craiova în 2010. Prin diversitatea colaboratorilor, prin deschiderea către diaspora românească și prin îmbinarea literaturii cu istoria, filosofia, muzica și artele plastice, Constelații diamantine își consolidează profilul de revistă de cultură cu vocație universală.
• Este, în ultimă instanță, o revistă a memoriei și a dialogului, dar și a prezentului cultural aflat într-o continuă transformare. Numărul din octombrie 2026 demonstrează că o publicație culturală își poate păstra identitatea nu prin închiderea într-un canon rigid, ci prin capacitatea de a pune în dialog literatura trecutului cu literatura prezentului, valorile naționale cu cele universale și creația din țară cu aceea a românilor din întreaga lume.
• Într-un peisaj cultural în permanentă schimbare, Constelații diamantine rămâne, prin această nouă apariție, un spațiu de întâlnire, de reflecție și de afirmare a culturii române.