Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

O scriitură de mare interes: Cartea cărţilor, de Robert Charroux

Oprea,I-NPrimit pentru publicare: 8 oct.2014.
Autor: Ion N. Oprea, Iași

 

 

Publicat de Ion Istrate: 8 oct. 2014.

O scriitură de mare interes

Cartea cărţilor, de Robert Charroux

Racheta de la Sibiu, precursoarea celei de la Cap Kennedy.

La Sibiu, a fost inventată în anul 1529 o rachetă spaţială cu trei etaje, cu carburant solid, de tipul celei lansate de la Cap Kennedy, care s-a ridicat în spaţiu în anul 1555 în acelaşi oraş la care au fost martori mii de oameni, la fel ca în cazul maşinii zburătoare a lui Gusmao în 1709 în Portugalia, experienţe care au fost încununate de succes.

Istoricii nu menţionează acest lucru „fără importanţă” deşi despre el, în ultimii ani au fost scrise mii, zeci de mii de lucrări despre aviaţie şi cucerirea spaţiului, spune autorul la pagina 399 şi detaliază cazul pe care îl semnalăm, împrumutându-l.

Doar în câteva cazuri este menţionată  maşina lui Gusmao, dar nici unde nu se vorbeşte despre racheta spaţială cu trei etaje de la Sibiu.

Onoarea acestei invenţii îi revine lui Conrad Haas, „maestru al focului”, iar meritul descoperirii lui Doru Teodoriciu, profesor de ştiinţă şi tehnică la Universitatea din Bucureşti, care în 1961 a scos la lumină un manuscris vechi aflat în nişte cutii de la Biblioteca din Sibiu.

Strânsă într-un volum după 1570, lucrarea, formată din mai multe caiete este redactată de trei autori. Primul a fost Hans Hassenwein, a cărui participare datează din anul 1417, al doilea a fost scris în 1460, al treilea a fost Conrad Haas, şeful Departamentului de Artilerie din Sibiu, între anii 1529-1570.

Ultima parte a manuscrisului conţine raportul experienţei de lansare din 1555 a unei rachete cu mai multe etaje şi anume “lănci zburătoare” cu rază mare de acţiune.

Fusese propus – dar aparatul  nu a fost construit – chiar despre o „căsuţă” propulsată în aer de o rachetă, naivă dar adevărată anticipare a cabinei spaţiale a cosmonauţilor secolului al XX!

Aşa cum se vede din imaginea redată în carte (pagina 400), racheta lui Conrad Haas avea două etaje de propulsie cu diametre diferite, una încastrată în cealaltă,  dar exista şi un modul cu trei etaje, cel care a fost experimentat în 1555.

Combustibilul folosit pentru ambele tipuri era solid, compus din prafuri special studiate, dar care putea fi înlocuit cu o mixtură pe bază de acetat de etil, de amoniac, de acid acetic şi de diferite alte substanţe chimice.

Astfel, Conrad Haas a adus în invenţiile sale o soluţie modernă la problema valoroasă a echilibrării şi gândirii unei rachete cu ajutorul aripilor „delta”.

Lista invenţiilor de la Sibiu menţionate de manuscris cuprindea:

  • racheta cu două etaje, de autoaprindere: 1529;
  • racheta de trei etaje: 1529;
  • baterie de rachetă: 1529;
  • căsuţa zburătoare: 1536;
  • experienţa principiului de autoaprindere necesară rachetei cu mai multe etaje: 1555;
  • folosirea aripioarelor de stabilizare în formă de delta: 1555.

Toate aceste detalii sunt extrem  de exacte şi le avem de la cea mai bună  sursă – profesorul  Doru Teodoriciu, descoperitorul manuscrisului de la Sibiu, spune în încheierea descrierii întâmplării , autorul cărţii Robert Charroux.

În căutarea trecutului misterios semnalăm doar câteva secvenţe asupra cărora se opreşte autorul, folositoare nouă cititorilor: invenţia specialiştilor în preistorie, cunoaşterea continentelor dispărute,  civilizaţii pierdute, Atlantida, civilizaţia celţilor – mama tuturor civilizaţiilor, secretele doctorului Cabrera, cel mai vechi manuscris al lumii occidentale, cartea secretelor pierdute, preziceri pentru perioada 1970-2100…

In ansamblu, după cum şi copertele masivului volum  o spun, Cartea cărţilor de Robert Charroux, Pro Editura şi Tipografia, Bucureşti, 2007, prefaţă de dr. Teodor Vasile, traducere din limba franceză de Mihai Constantinescu, este o lucrare esenţială în domeniu care ne pune pe gânduri şi ne face în mod cert să vedem istoria omenirii altfel decât până acum.

Foarte multe secrete, care ar fi putut să grăbească evoluţia omenirii, au fost ţinute ascunse timp de milenii, de teamă că dezvăluirea lor va provoca un cataclism.

Aceste secrete erau deţinute de oameni de o mare înţelepciune, în sanctuare a căror destinaţie puţină lume o cunoştea.

Care au fost aceste secrete şi cine au fost cei ce le ascundeau (ascund) cu atâta încăpăţinare(?) se întreabă editura, invitându-ne, parcă să citim cartea, ceea ce nu am face de loc rău.

Autorul pune în dezbatere multe pasaje din cărţile sfinte ale omenirii, pasaje care prin limbajul cifrat ridică semne de întrebare despre evoluţia socială sau despre  construcţiile din epocile străvechi.

Chiar aici vine cu dovezi că preanticii şi oamenii preistorici cunoşteau extrem  de multe lucruri la vremea respectivă.

Atunci, de ce s-au pierdut? Şi cum e posibil să nu mai existe dovezi ale cunoştinţelor lor? ne întreabă incitant editorii.

Pe linia unor cercetători apropiaţi ca interes ştiinţific Graham Hahcock sau Erich von Daniken, Robert Charroux îşi susţine cu tărie teoriile şi descoperirile, furnizând dovezi surprinzătoare, greu de combătut dar şi de consultat în altă parte. Cunoaşterea  lor măcar acum este un privilegiu şi pentru noi cititorii anului 2014.

Mai ales că aflăm ceea ce am scris în titlu despre localitatea Sibiu din România.

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 26 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5