Studiul de față își propune să analizeze volumul Pagini de conștiință. Scriitori și ziariști, apărut la Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, subliniind structura, tematica și valoarea sa cultural-documentară. Lucrarea se înscrie în tradiția eseisticii și publicisticii morale, ilustrând relația dintre literatură, presă și conștiința civică a intelectualului român contemporan.

• Volumul Pagini de conștiință. Scriitori și ziariști reprezintă o amplă frescă a spiritualității românești actuale, o incursiune în biografiile și convingerile morale ale celor care, prin scris, configurează o geografie a conștiinței culturale românești. Apărut la Editura Napoca Star, lucrarea își propune nu doar recuperarea unor figuri reprezentative din domeniul literar și jurnalistic, ci și consolidarea unei identități etice a intelectualului într-o epocă dominată de confuzie axiologică.
• De la primele pagini, autorul anunță intenția de a reconstitui, prin succesiunea portretelor și medalioanelor, un adevărat atlas al vocației culturale românești, în care scriitorul și ziaristul sunt priviți ca actanți ai unui destin comun: acela al slujirii adevărului.
• Cartea este alcătuită din peste șaizeci de capitole, fiecare dedicat unei personalități literare, jurnalistice sau culturale. Titlurile – „Janet Nică – între jurnalism și epigramă”, „Cassian Maria Spiridon a cucerit Poezia în detrimentul tehnicii”, „Mihaela CD – ambasadoarea culturii române în Canada” etc. – indică o formulă binară specifică: tensiunea creatoare dintre profesie și vocație, dintre activitatea pragmatică și dimensiunea artistică a spiritului.
• Din punct de vedere tipologic, se disting trei secțiuni: Portrete de scriitori-jurnaliști (Lazăr Lădariu, Menuț Maximinian, Gelu Dragoș, Mihai Sălcuțan);Medalioane de creație și moralitate intelectuală (Florea Firan, Titina Nica Țene, Adrian Mitroi); Eseuri de sinteză despre spiritualitatea contemporană (Ion Nălbitoru, Ilie Serediuc, Varujan Vosganian, George Roca).
• Această structură conferă volumului coerență și dinamică, îmbinând elementul biografic cu evaluarea critică, într-o narațiune a fidelității față de valorile perene: adevăr, cultură, credință și identitate națională.
• O constantă a lucrării este tratarea jurnalismului ca act moral, nu doar informativ. Autorul subliniază prin fiecare portret rolul presei culturale în formarea conștiinței publice, în spiritul tradiției inaugurate de Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale sau Stelian Popescu. În analiza personalităților contemporane, se insistă asupra faptului că adevăratul ziarist nu se limitează la relatarea faptelor, ci devine un mediator al spiritului public, un formator de mentalități.
• Această perspectivă revalorizează profesia jurnalistică, restituindu-i aura etică pierdută în discursul mediatic actual. În acest sens, lucrarea se aliniază concepției lui Al. Florin Țene, potrivit căreia „scriitorul și ziaristul sunt doi martori ai aceleiași realități, unul prin emoție, celălalt prin luciditate”¹.
• Dincolo de dimensiunea documentară, volumul are și o componentă estetică pronunțată. Autorul realizează incursiuni în poezia și proza contemporană, prezentându-i pe Raveca Vlașin, Lucia Bibarț, Lucia-Elena Locusteanu, Liliana Moldovan, Rodica Fercana, Cristina Nălbitoru ș.a. Analiza acestor creații relevă o viziune umanistă, în care poezia devine formă de terapie spirituală, iar literatura – expresie a echilibrului interior.
• Prin echilibrul dintre lirism și observație critică, volumul oferă o imagine pluralistă a literaturii române post-2000, incluzând și autori din diaspora (Mihaela CD, George Roca), fapt ce îi sporește valoarea de document cultural transnațional.
• Titlul lucrării – Pagini de conștiință – trimite la o metaforă etică: fiecare portret devine o „pagină” scrisă nu doar cu informație, ci cu spirit, o mărturie a responsabilității intelectuale. Într-o epocă a relativismului, autorul oferă cititorului repere morale și modele de conduită, demonstrând că actul scrisului poate rămâne o formă de slujire a adevărului.
• Această dimensiune morală este consolidată de postfața semnată de Al. Florin Țene, care conturează portretul autorului ca promotor al culturii române și subliniază importanța recuperării memoriei literare contemporane².
• Prin densitatea informației, prin stilul echilibrat și prin orientarea axiologică, volumul Pagini de conștiință. Scriitori și ziariști se înscrie în seria lucrărilor de restaurare morală și spirituală a scrisului românesc. Cartea nu este doar o culegere de articole, ci o sinteză identitară, o pledoarie pentru permanența valorilor culturale și pentru responsabilitatea civică a intelectualului.
• Într-o vreme în care jurnalismul este adesea devalorizat, autorul demonstrează că adevărata publicistică se întemeiază pe conștiință, nu pe conjunctură, și că scriitorul autentic continuă să fie – în sensul tradițional al cuvântului – un model de demnitate și credință în Cuvânt.
• Profesor dr.Nistor Tănăsescu
• Note20
• 1.Al. Florin Țene, Cuvântul – între lumină și conștiință, Cluj-Napoca, Editura Napoca Star, 2022, p. 15.
• 2.Al. Florin Țene, Postfață la volumul Pagini de conștiință. Scriitori și ziariști, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2025, p. 164.
• Bibliografie selectivă
• Țene, Al. Florin, Cuvântul – între lumină și conștiință, Cluj-Napoca, Editura Napoca Star, 2022.
• Pagini de conștiință. Scriitori și ziariști, Cluj-Napoca, Editura Napoca Star, 2025.
• Popescu, Stelian, Articole și cuvântări, București, Editura Universul, 1938.
• Vianu, Tudor, Arta prozatorilor români, București, Editura Minerva, 1971.
• Manolescu, Nicolae, Istoria critică a literaturii române, Pitești, Editura Paralela 45, 2008.