Paula ROMANESCU

 

 

 

POEME ÎNTR-UN VERS

(Din vol. Ecoul umbrelor / L’Écho des ombres, ed. Dorotea 2011, Bucureşti)

[…]

 III

SENSURI / SENS

(Poeme într-un vers)

Ce sensuri stranii ascund cuvintele ! Ascultându-le cu sufletul, afli necontenita lor zbatere de a se întoarce în lumina dintâi din care s-au ivit…
 Étrange le sens que les mots cachent ! En les écoutant de son cœur, on apprend leur peine incessante de rentrer dans la lumière première dont ils naquirent.

                                                                                                                         P.R.

Autobiografie
Eu trec sub cerul lumii – umbră printre cuvinte.
Autobiographie
Je passe sous le ciel du monde – ombre parmi les mots.

Abecedar
Întâia înclinare a frunţii sub cuvânt.
Abécédaire
Première inclination du front sous le poids du savoir.

Bătrâneţe
Să vezi cu ochii minţii, s-auzi cu inima.
Vieillesse
Voir par les yeux de la raison, entendre par le cœur.

Bogăţie
Să arunci în patru vânturi agoniseli de gând.
Richesse
Jeter aux quatre vents les graines de la pensée.

Cer
Răsfrângere-n albastru a zborului de gând.
Ciel
Au vol de la pensée, reflet de l’infini.

Credinţă
Să ştii că veşnic norul se-ntoarce la izvor.
Certitude
Savoir que les nuages rentrent tous à la source.

Destin
Inutil orice zbucium. Facă-se voia Ta !
Destin
Plus rien à faire, mon âme, tout est déjà réglé !

Dimensiune
O, Doamne, ce înaltă e ruga robului…
Dimension
Seigneur, combien grande la prière des petits…

Dumnezeu
Ne-a dat chip după chipu-I şi totuşi nu-L cunoaştem…
Dieu
Visage de Son visage, nous sommes Ses fils aveugles.

Elev
Culegător de roade ce-or înflori cândva.
Élève
Cueilleur des fruits amers qui vont fleurir un jour.

Generozitate
Să pui viţă de vie la margine de drum.
Générosité
Planter de la vigne pour apaiser la soif des inconnus.

Imanenţă
Ori cerşetor, ori rege, o vamă tot te-aşteaptă.
Immanence
Clochard ou roi, la mort ne s’en soucie nullement.

Iubire
Senină taină-n care pasărea-suflet cântă.
Amour
Mystère serein dans lequel l’âme-oiseau chante toujours.

Iris
Pajişte a privirii cu jaruri albăstrii.
Iris
Pré du regard aux flammes bleuâtres de fraîcheur.

Înfruntare
În orice zbor căderea pândeşte răbdătoare.
Confrontation
Dans chaque envol la chute attend patiemment.

Înserare
Un greiere-şi încearcă arcuşul printre ierbi.
Tombée du soir
Une cigale accorde son archet dans les herbes.

Legendă
În podul palmei mărul îmi spune că odată…
Légende
Aux creux des paumes une pomme d’un  il était une fois…

Nepăsare
Galben-roşie frunza se leagănă pe ram…
Insouciance
La petite feuille jaune rouge se balance sur la branche…

Oracol
Având răspuns la toate, sporeşte ne-nţelesul…
Oracle
D’avoir toutes les réponses, on n’y comprend plus rien.

Limită
Nu e auz să prindă în scoica lui tăcerea.
Limite
Pour la perle du silence il n’y a pas de coquille.

Lună
Liman spre care valul se zbuciumă s-ajungă.
Lune
Rivage dont toute vague rêve d’y arriver.

Palma
Răvaş prin care soarta-mi trimite veşti ciudate.
Paume
Carte où les quelques lignes me donnent d’étranges nouvelles.

Permanenţe
Când puii deprind zborul, în cuib e zvon de iarnă.
Permanences
Quand les poussins s’envolent, l’automne fredonne au nid.

Regret
Şarpele de o vreme tot cată înspre cer.
Regret
Depuis longtemps déjà le serpent rêve de cieux…

Risipă
O, cât pustiu de vorbe pentru-a drapa nimicul !
Gaspillage
Quel déluge de paroles pour draper le néant !

Sfârşit
Ultimul fruct sub vălul zăpezilor dintâi.
Fin
Le tout dernier fruit sous la première neige.

Sinele
Un Eu care adesea nu-i de acord cu mine.
Le soi
Un Moi qui trop souvent me dit que j’aurais tort.

 

Supunere
«Să se facă lumină !». Şi umbra : – Aici sunt !
Obédience
«Que la lumière soit!». Et l’ombre : – J’y suis !

Surâs
Nici râs nici plâns şi totuşi atâtea înţelesuri…
Sourire
Ni pleurs ni rire, pourtant tant de sous-entendus…

Temeritate
Bătrânul măr în floare curtează o rândunică.
Témérité
Le vieux pommier en fleur courtise une hirondelle.

Ură
Din zgură şi cenuşă să-i faci inimii strai?
Haine
Tisser à son cœur voile de cendre et de boue ?

Vânt
Eternă rătăcire peste vremelnicii.
Vent
Éternelle errance à travers tout s’en va.

Xenon
Din rariştea de ceruri îşi iau apele clarul…
Xénon
De la clairière du ciel les eaux en prennent leur bleu.

Western
Veni şi la noi Vestul c-un dolar găurit…
Western
L’Ouest nous trouva enfin par un dollar troué…

Yoga
Minunea de-a fi lotus cu rădăcini de soare.
Yoga
Te voilà blanc lotus aux racines de soleil.

Zenit
Mă ninge cerul ’naltul cu stele căzătoare…
Zénith
Le ciel haut et lointain me neige d’étoiles filantes…

Zodiac
Douăsprezece dansuri, soarele – mare star.
Zodiaque
Ballet aux douze danseurs, le soleil – grande étoile.

***
Proprietăţi
Al meu, al tău şi, între, două uluci schiloade.
Propriétés
Le mien, le tien et, entre – deux planches mal fixées.

Ceartă la şatră
Poalele-n cap şi urlete de fiare, liniştea-n ţăndări.
Querelle à la tente
Jupes envolées, voix criardes, silence aux éclats.

Norocul
Un trifoi cu foi patru prins între bălării ?
La chance
Un trèfle à quatre feuilles parmi les mauvaises herbes.

Omul
De când cu izgonirea, viaţa lui – rătăcire.
L’homme
Chassé du Paradis, l’homme n’est nulle part chez soi.

Speranţa
Solitarul rămas în sipetul Pandorei.
L’espoir
Le solitaire resté dans la boite de Pandore.

Dilemă
Să fii liber ca norul şi schimbător ca el?
Dilème
Être comme le nuage: libre et toujours changeant?

Sărut
Întredeschisă poartă spre-un cânt fără cuvinte.
Baiser
Porte entrouverte vers une romance sans paroles.

Planeta oamenilor
Hărţi ar fi dar de unde atâtea căi greşite?
La Planète des hommes
Bien des cartes et pourtant tant de voies mal tracées.

Electorale
Ei ne promit că ne vor duce-n soare, noi îi ghicim că-s stele căzătoare.
Électorales
On nous promet d’atteindre les étoiles, nous devinons le filet sous le voile.
*
Rotire
Nou răsărit de soare. Deci o zi mai puţin…
Tour
Nouveau soleil se lève. Un jour de moins, hélas…
*
Primavară
Pe corzile de lună, arcuş privighetoarea.
Printemps
Sur les cordes de la lune – archet le rossignol.
*
Aşteptând, mai fă ceva!
Ce pândă nesfârşită să prinzi momentul bun.
En attendant, fais quelque chose de plus!
Toujours aux aguets et, pourtant on ratte le bon moment!
*
Parfum de amintire
Să fi fost fericire lacrima de mai ieri?
Parfum du souvenir
Si la larme d’autrefois était le bonheur-même?
*
Îndemn
Tristeţea-i fără margini? Fă-i-te chiar tu vamă!
Vas-y !
Infinie la tristesse ? Sois-lui toi-même frontière!
*
Revoluţie
Revolta-i fulgerare, potopul vine după.
Révolution
La révolte – feu follet, le déluge vient après.
*
Himeră
E bun comun dreptatea dar n-au toţi de ea parte.
Chimère
Les droits de l’homme, d’accord! Mais le mien ?
*
Învăţătură
Avere crescătoare spre-a şti ce-i sărăcia.
Instruction
Multiplier le savoir  pour gagner le pain dur.
*
Istorie înscrisă în graiul alor mei:
«Rovinele» şi, între – «Drumul Omorului».
L’Histoire inscrite avec le sang  des miens:
Rovine, Le Bois Rouge et, entre – Le Chemin du Carnage.*

_______________________________

* La marginea satului Ţuţuleşti, Argeş, a existat pădurea Rovine (Rovina Mare, Rovina Mică) traversată de Drumul Omorului, unde a avut loc celebra bătălie dintre oştile lui Mircea şi cele ale lui Baiazid.(n.n.)
 *
Basm
Singura lume-n care binele-i suveran.
Conte de fées
Le seul monde où le bien est toujours souverain.
*
Confruntare
Nisipul e sfidarea preasemeţelor creste.
Confrontation
Le sable – le défi jeté aux fières montagnes.

«Poeme într-un vers, opus 165», de Doru Popovici, pe versurile Paulei Romanescu, deşi concepute pentru mezzosoprană, cello şi pian, sonoritatea lor este atât de caldă şi bine proporţionată în structura acompaniamentului, încât nu am avut nici o problemă în a le interpreta.

Aceasta s-a întâmplat în 25 martie 2007, la Ateneul Român, în primă audiţie absolută, în compania violoncelistului Marcel Spinei, şi a pianistei Sanda Spinei. Concertul a avut loc cu ocazia Zilei Naţionale a Greciei, organizat de Asociaţia Culturală Aristotelis a Elenilor din România în cadrul Festivalului de Muzică din Ellada şi România, ediţia a III-a.

Piesa debutează cu un solo de cello în acorduri pe trei corzi, ca să continue apoi cu expunerea temei. Vocea intră pe suportul armonic al pianului cu fiecare vers. Între cele trei versuri, violoncelul îşi reia discursul, tot el fiind cel căruia i se încredinţează şi concluzia, fatidică:

Inutil orice zbucium, facă-se voia ta. (Destin)

(Mirela Zafiri, Monthly Archives, 10 iunie 2010)