POEME ÎN LUMINĂ ŞI CULOARE (16)
PORTRET DE ARTIST  –  PETRU DAMIR

Motto
   Un zugrav
          George Popa

1949 – S-a născut la 16 martie, în comuna Zahorna, judeţul Iaşi.
1968 – Absolvă Liceul de Arte Plastice ,,Octav Băncilă” din Iaşi.
1975 – Conduce Cenaclul ,,Culoare, suflet şi idei” al Centrului Universitar Iaşi, Casa Tineretului, în perioada studenţiei în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie ,,Grigore T. Popa”.
1976 –  Conduce Grupul de Pictură “PG – Plastic Grup”.
1990 – Devine membru titular al UAP filiala Iaşi.
1991-    Devine membru al “Asociaţiei Pictorilor Medici” din Elveţia.
2000 – Devine membru titular al UAP Bucureşti, secţia pictură.

Expoziţii personale şi colective, 1976 – 2013:

Botoşani, Iaşi, Piatra Neamţ, Bucureşti, Sibiu, Craiova, Bacău;
Ungaria (Budapesta), Elveţia (Porrentruy, Lausanne), Republica Moldova (Chişinău).
Călătorii de studii : Elveţia, Ungaria, Franţa, Grecia, Italia, S.U.A, Austria, Spania, Canada.
Lucrări în colecţii particulare : România, Franţa, Germania, Elveţia, Italia, Israel, Canada, S.U.A., Spania, Ungaria.
27 august – 9 septembrie 2013 – Galeriile Uniunii Artiştilor Plastici ,,Căminul Artei” din Bucureşti, expoziţia ,,Clipa ce zboară, Lady in Red”, o continuare a discursurilor picturale anterioare, ilustrând prin folosirea obsedantă a roşului purpuric, patimile şi iubirile vieţii.
Vernisajul va avea loc pe data de 27 august ora 18.00, cu participarea criticului Corneliu Ostahie.

*

,,Este o încercare destul de dificilă aceea de a mă autodefini…
…Ceva misterios şi magic, în acelaşi timp. Totul duce spre un subconştient stratificat, îmbogăţit de lucruri pe care efectiv nu ai cum să le explici.”
PETRU DAMIR

 “Petru Damir este, ca întotdeauna, vivace şi deseori impetuos, iar febrilitatea cu care mânuieşte uneltele evidenţiază o inteligenţă activă, mereu în alertă. Semnele predilecte: roata, pasărea, fluturele, clepsidra s.a.m.d. au în contextul grafic conotaţii profunde, personale. Tratări şi rezolvări uneori monumentale în naturile statice amintesc reuşitele autorului în zonele artei murale. Prin lucrările sale, în fapt expoziţii de culoare, artistul ne propune o sublimă armonie între eul nostru profund şi miracolul existenţei. Expresionist temperat, Damir exacerbează uneori valoarea cromatică a imaginii, pe care o temperează, în acelaşi timp, dintr-un reflex ce ţine de virtuţile lirice ale şcolii ieşene de pictură. Este un perpetuu îndrăgostit de frumuseţea dealurilor molcome, de armonia irepetabilă a peisajului din acest spaţiu binecuvântat – Moldova.
Colorist devotat armoniilor ample, structurile tuşelor virile care susţin construcţia imaginii definesc deopotrivă un temperament stenic şi o viziune artistică personală.
Petru Damir – discipol al Maeştrilor şcolii ieşene care îl revendică – a ştiut să sporească talantul primit de la Divinitate.”
VALENTIN CIUCĂ

„Pictura lui Damir ne confirmă calităţile artistului pasionat de culoare, care vine să ne restituie metaforic lumea în care trăim cu generozitatea caracteristică creatorului adevărat. El reuşeşte să creeze universuri cromatice originale şi pline de sensibilitate. Pornind de la realitate, cu o combustie remarcabilă de optimism, pictorul Damir se încadrează firesc în spiritualitatea socială contemporană şi convinge prin puritatea sincerităţii.”
ALEXANDRU PLEŞCA

“Lucrările – portrete, naturi statice, peisaje – ne recomandă un plastician ajuns la maturitate artistică, marcat stilistic de stagiile de studii realizate în străinătate, dar şi de experienţele artistice şi culturale europene. «Am avut întotdeauna obsesia lucrului bine făcut, considerând că abia după ce realizezi un centimetru pătrat de pictură adevărată te poţi consideră artist. Actualul demers plastic este menit să contribuie la cristalizarea unor teme predilecte – a peştelui, a zborului, portretului integrat într-o structură psihologică, culorilor care te tulbură – şi a tehnicii în care mă exprim, pentru integrarea în structura valorilor europene. Ca pictor, mă defineşte plăcerea jocului, un joc văzut ca necesitate.», mărturisea Petru Damir. Pictând un fluid artistic şi nu o temă în sine, până la epuizare, artistul încearcă o detaşare de tot ceea ce ştie, pentru a ne spune ceea ce simte, iar mesajul său este unul strict autentic – bucuria de a descoperi frumuseţea eternă a peisajului, încercarea de a se apropia de inima unui portret. ”
R.HEINISCH