Pe 15 iunie 2010, cu ocazia manifestărilor organizate la Botoşani, prilejuite de împlinirea a 121 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, academicianul Eugen Simion făcea publică solicitarea sa adresată Parlamentului României prin care ziua de 15 ianuarie să devină ,,Ziua Culturii Naţionale”. Iniţiativa fostului preşedinte al Academiei Române a fost susţinută de un număr de 50 de deputaţi şi senatori PSD şi liberalul Mircea Diaconu.
În expunerea de motive se arată: ,,Românii văd în Eminescu, de aproape un secol şi jumătate, un poet reprezentativ pentru spiritualitatea şi forţa lor de creaţie. (…). Este justificat în acest caz să legăm ziua culturii naţionale de numele poetului în care vorbitorii de limbă română de pretutindeni văd în el o expresie a spiritualităţii lor.”
Proiectul de Lege a fost aprobat de Plenul Senatului în data de 6 septembrie 2010 şi dezbătut ulterior şi adoptat de Camera Deputaţilor pe 16 noiembrie 2010. La 6 decembrie 2010, Preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul (Publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, Nr. 831/13 XII 2010) pentru promulgarea legii privind declararea zilei de 15 ianuarie ,,Ziua Culturii Naţionale”
Contactat după promulgarea Legii, criticul şi istoricul literar Eugen Simion a declarat: ,,Primesc cu bucurie vestea promulgării acestei legi, o idee pe care a îmbrăţişat-o Victor Socaciu. Mulţumesc celor care au votat-o şi au susţinut-o. Orice naţiune trebuie să îşi celebreze cultura. Ziua de naştere a lui Eminescu e cea mai potrivită pentru celebrarea culturii naţionale.” (http://www.agentiadecarte.ro)
În Sesiunea Solemnă a Academiei Române dedicată Zilei Culturii Naţionale, în urma propunerii academicianului Eugen Simion, Victor Socaciu a primit ,,Distincţia Culturală” (http://m.cotidianul.ro/article.php?id=134872).
Astfel, începând cu 15 ianuarie 2011 românii de pretutindeni, în diferite forme de organizare, vor avea prilej de omagiere a poetului Mihai Eminescu, precum şi a valorilor culturii naţionale.
În acest context Elena Condrei, director Editura ,,Geea” Botoşani, a marcat prima ediţie a Zilei Culturii Naţionale prin editarea primei medalii dedicată acestei Sărbători, inclusă în sfera largă a manifestărilor cultural-artistice şi acţiunilor social-culturale desfăşurate pe plan local şi naţional.
Medalia este realizată la un atelier monetar din Moscova, fiind prezentată alăturat (foto 1).
Centrul aversului este dominant de bustul poetului Mihai Eminescu (inspirat de fotografia realizată la Praga în 1869) încadrat de milesimii 1850-1889 şi doi luceferi în ascensiune. Semicircular, în partea superioară este trecut textul ,,Ziua Culturii Naţionale”. Simetric, în partea inferioară, textul ,,15 ianuarie 2011”. Între bust şi textul de la exerga inferioară este trecut editorul ,,Editura Geea” ce încadrează sigla ,,G”.
Prin această compoziţie a aversului, generată de omul de cultură Elena Condrei, ni se sugerează că, prin Eminescu, atât însemnele culturii cât şi ale istoriei românilor, cu bogatele ei tradiţii, străbat imensitatea spaţiului şi limitele timpului.
Sub semnul unor astfel de realizări, în acelaşi timp cu sărbătorirea Zilei Culturii Naţionale se are în vedere şi omagierea nemuririi Poetului aflat într-un permanent zbor astral:
,,Porni luceafărul, creşteau
În cer a lui aripe,
Şi căi de mii de ani treceau
În tot atâtea clipe.”
Reversul medaliei prezintă în partea superioară textul eminescian:
“Limba este însăşi floarea sufletului etnic al românimii.”
În partea centrală este redată o floare de nufăr galben (Nuphar luteum) care face trimitere la forţa de creaţie şi eternitatea Poetului, dar ne duce cu gândul şi la ,,Lacul” de lângă Ipoteşti.
“Lacul codrilor albastru
Nuferi galbeni îl încarcă;
Tresărind în cercuri albe
El cutremură o barcă” (Lacul)
Prin menţiunea de la exergă, ,,Serie unică”, editorul, care se semnează cu E.C., face trimitere şi la tirajul extrem de limitat al acestei medalii, 20 exemplare.
Executată din tombac acoperit cu Ø = 50 mm, pe ambele feţe execuţia fiind într-un singur plan.
Contrastul dintre câmpul uşor matisat şi reprezentările superfinisate crează imaginea unei execuţii proof.
Medalia este protejată într-o cutie din mase plastice, cu capac transparent şi cu suportul de bază din catifea de culoare albastru închis.
Facem menţiunea că pe traseul bunei finalizări a acestei emisiuni medalistice şi-a adus contribuţia cavalerească dl. dr. Constantin Ciobanu, recunoscut colecţionar, scriitor şi cercetător al istoriei poştale, preşedintele Asociaţiei Filateliştilor, Maximafiliştilor şi Cartofiliştilor din Republica Moldova.
Medalia a fost semnalată ca apariţie duminică, 9 ianuarie 2011, în Sala de conferinţe a Editurii Agata Botoşani, în şedinţa colectivului redacţional al revistei ,,Luceafărul”.
De asemeni, noua apariţie medalistică a fost prezentată de dl. Mihai Costin, Preşedintele Grupării Colecţionarilor de Medalii şi Insigne ,,Mihai Eminescu” a S.N.R. la vernisajul expoziţiei prilejuite de sărbătorirea celor 161 de ani de la naşterea ,,Luceafărului poeziei româneşti”, în sala Constantin Brâncuşi de la Palatul Parlamentului, în data de 12.01.2011.
Prezentarea medaliei şi lansarea oficială în circuitul public a avut loc vineri 14 ianuarie a.c. în cadrul programului de manifestări organizate de Biblioteca Judeţeană ,,Mihai Eminescu” Botoşani, cu ocazia aniversării Poetului şi a primei ediţii a ,,Zilei Culturii Naţionale”.
Prezentarea medaliei a fost făcută de editorul Elena Condrei (foto 2), care şi-a exprimat satisfacţia că spaţiul cultural botoşănean a generat această primă şi frumoasă apariţie, justificând cinstea revenită oraşului nostru de a fi leagănul acestei solemne sărbători naţionale.
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania