Autor: © Florin BĂLĂNESCU
Foto: Nicolae Ceușescu; © Florin Bălănescu (Arhiva personală)
Agata ® 1994 – 2024 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate.

Nicolae Ceaușescu s-a născut la 23 ianuarie 1918, în satul (astăzi, orașul) Scornicești, comuna cu același nume, plasa Spineni, județul Olt. A murit, după ce a fost condamnat la pedeapsa capitală pentru genocid, acte de diversiune și subminarea puterii de stat și a economiei naționale, executat, la 25 decembrie 1989, la Târgoviște, fiind înmormântat la Cimitirul „Ghencea” din București. A fost un cunoscut revoluționar, militar și om politic comunist, rămas în istorie ca dictator și subiect al cultului personalității. A fost căsătorit și a avut doi fii și o fiică. A absolvit Academia Militară „Mihail Vasilievici Frunze” din Moscova și Academia de Studii Economice din Capitală. În anul 1933, a devenit membru al Uniunii Tineretului Comunist din România, iar în anul 1936 – membru al Partidului Comunist din România. A fost arestat de patru ori și condamnat, de două ori, pentru activitate subversivă și propagandă comunistă, efectuând perioadele de detenție în închisorile de la Doftana (1936-1938), Jilava și Văcărești, precum și în lagărele de la Caransebeș și Târgu Jiu (1940-1944). De profesie cizmar, a deținut, între altele, funcțiile de secretar general al Partidului Muncitoresc (ulterior, Comunist) Român (1965-1989), președinte al Consiliului de Stat (1967-1989), președinte al Republicii Socialiste România (1974-1989) și comandant suprem al forțelor armate (1974-1989). A primit mai multe titluri, ordine și medalii românești și străine.

Emil Bărbulescu s-a născut la 17 aprilie 1958, în satul Scornicești, comuna omonimă, raionul Slatina, regiunea Argeș (în prezent, în județul Olt) și a murit la 3 aprilie 2016, în satul natal, fiind înmormântat în cimitirul local din Dealul Lolea. Fiu al surorii lui Nicolae Ceaușescu, Elena Bărbulescu, a fost căsătorit și a avut un fiu și o fiică. A absolvit Școala Militară de Ofițeri a Ministerului de Interne din București și Academia de Științe Social-Politice Ștefan Gheorghiu din Capitală. A avut gradul de căpitan și a fost adjunctul comandantului Inspectoratului Județean de Miliție Olt, fiind trecut în rezervă la 22 decembrie 1989, precum și președintele clubului de fotbal F.C. Olt din Scornicești. A deschis pentru vizitare casa părintească din sat a dictatorului (2007), neinclusă în circuitul turistic oficial. Este autorul volumelor Nicolae Ceaușescu a fost unchiul meu (1993) și Noi, cei care am trădat (2011). Despre casa memorială, mi-a vorbit într-un interviu realizat la 4 august 2007, în incinta acesteia.

• – Cum vă numiți?
• – Bărbulescu Emil.
• – De când datează această casă? 
• – Este o casă țărănească tradițională modestă, acoperită cu șindrilă și alcătuită din două camere, un pridvor, un cerdac și o prispă. A fost ridicată în jurul anului 1890, reamenajată în 1979 și deschisă ca muzeu în 2007. Structura sa a rămas aceeași, dar au fost refăcute grinzile, ușile, ferestrele și prispa. În ea, au locuit părinții Alexandrina (născută Lixandra Badea) [1888-1977] și Andruță Ceaușescu [1886-1969], țărani cu trei hectare de pământ și câteva oi, împreună cu cei zece copii ai lor (trei fete și șapte băieți, dintre care viitorul președinte a rămas aici până la 11 ani, când a plecat la București, unde s-a angajat ucenic de cizmar).
• – Vă rog să faceți o prezentare a casei.
• – Pridvorul, care ținea loc de bucătărie, are pe jos pământ bătătorit acoperit cu rogojini și cuprinde o sobă cu horn, câteva oale și vase din lut, un putinei pentru prepararea untului, un țest în care se cocea pâinea, o laviță, o cofă pentru apă, o piuă în care sfărâmau grâul și sarea, o măsuță rotundă unde luau masa copiii, câteva tacâmuri, o copaie pentru spălat rufe, covoare și ștergare pe pereți, certificatul de naștere și foaia matricolă ale lui Ceaușescu, fișa de carceră de la arestarea sa, la vârsta de 18 ani, și două portrete ale lui. Prima cameră, tot cu rogojini pe pământ bătătorit, include o sobă care corespunde cu cea din pridvor, două paturi din scândură, pe care se puneau saltele din fân, lenjerii de pat, macaturi și ștergare pe pereți, două ferestre mici, o lampă cu gaz, fotografii de familie, o icoană, o ladă de zestre, un război de țesut demontat, o vârtelniță, un dulap și o masă pe care sunt așezate o biblie și un bust din ipsos al mamei. Cea de-a doua cameră este pardosită cu lemn și conține două paturi, dintre care unul cu saltea din paie, o masă cu o vază de ceramică pe ea, o măsuță, scoarțe și ștergare pe pereți, câteva ii, două ferestre înguste, o icoană, două fotografii înrămate – una a părinților și alta a lui Ceaușescu alături de ei –, precum și un tablou înfățișându-l pe tânărul Nicolae, la 14 ani, adus acasă de un jandarm, din post în post, după ce a fost arestat în timp ce răspândea materiale de propagandă comunistă.
• – Ce se află în exterior?
• – În curte, este amplasat un bust din ipsos al lui Nicolae Ceaușescu, pe care este gravată inscripția „Nicolae Ceaușescu (1918-1989), primul președinte al României”, o anexă pentru păsări și animale, o magazie, o alee din dale de ciment mărginită de un gard viu, grădina, câțiva copaci și gardul împrejmuitor din lemn. În spatele casei, se află mai mulți pomi fructiferi şi un rând de viţă de vie, iar pe partea cealaltă a străzii – un monument sculptat din beton, care, cândva, a fost o fântână arteziană.
• – Ce personalități au ajuns aici?
• – În afară de membri ai familiei și de unii demnitari români, au mai fost președintele Franței, Charles de Gaulle, și, de câteva ori, președintele Bulgariei, Todor Jivkov, care avea origini românești și era un prieten al lui Ceaușescu; de aceea, localitățile lor natale – Praveț și, respectiv, Scornicești – au fost înfrățite. Cei doi s-au luat, cândva, la întrecere pentru a vedea care dintre ei va transforma mai întâi satul în care s-a născut în oraș; a câștigat Jivkov, care a reușit acest lucru cu cinci ani mai devreme [1984, față de 1989].
• – Vă mulțumesc pentru însoțire.
• – Cu toată plăcerea.
• Florin Bălănescu