Sari la conținut
Luceafărul

Fondat 2009 · ISSN 2065 – 4200Anul 18 → 2026

Veșnicia graiul strămoșesc

Autor: lnvitaţie la lectură

ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X

Veșnicia graiul strămoșesc

Primit pentru publicare: 31 Aug. 2018
Autor: Dorina RODU
Cenaclul DinOgor

Publicat: 02 Sept. 2018
Editor: Ion ISTRATE

.

.

.

.

De la nord la sud,
De la Dunărea veche
Crescu’ o floare făr’ de pereche,
Scânteind în noapte și azi o aud…

Temelie sfântă a neamului român
Cu iz de busuioc și de eternitate
Din vechi rădăcini ce rămân
Pentru-a urmașilor unitate.

De la Zamolxe pân’ la Eminescu
Graiu-i luminos de miere și ceară
Sfințea al gliei plai cu harul ce zboară
De la Decebal pân’ la vioara lui Enescu;
De la Burebista din vechime
Pân’ la Horațiu al nostru,
Mai departe pân’ la timpul vostru,
Din a nopții profunzime
Pân’ la lumina de mâine,
Căci vie e și merge braț la braț
Cu viața și moartea-n cadențare
Spre veșnică-nălțare,
Pas cu pas pe-al viitorului leaț.
Graiul nostru strămoșesc
E-n crâng, în ape și-n văzduh
În al viilor vin și-n a grâului pâine
În Luceafărul de sus și-n ziua de mâine…

Veșnica și rara floare
Ruptă din Lună și din Soare
E-al sufletului balsam și mir
Al țării trup de cașmir…

Ieri moare în azi și-n mâine va renaște,
Graiul dulce românesc cu-ale sale moaște
Dorurile-n doine-și va cânta cu-nflăcărare
Pe-a eternității înstelată cărare.

Rubrica: lnvitaţie la lecturăAutor:

Distribuie: Facebook LinkedIn WhatsApp E-mail

Articole asemănătoare