Sari la conținut
Luceafărul

Fondat 2009 · ISSN 2065 – 4200Anul 18 → 2026

Un ecou al Mioriţei în tranşeele Oituzului: DOINĂ*)

Autor: Istoria culturii

ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X
Cenaclul DinOgor
Din arhiva manuscriselor regretatului istoric Ionel Bejenaru (6)
BOTOȘANII ȘI MAREA UNIRE A ROMÂNILOR DIN 1918

Text depus la redacție de către autor la data de 27.09.2003, pentru publicare în rev. Luceafărul
Publicat: 22 apr. 2018
Procesare și adaptare: Dorina RODU
Editor: Ion ISTRATE
©Editura Agata; © Revista Luceafărul (www.luceafărul.net)

Un ecou al Mioriţei în tranşeele Oituzului

DOINĂ*)

 

Măi soldat din vânători
Unde ţi-a fost dat să mori ?
Pe valea Oituzului
Sub focul obuzulu.
Măi soldat cin’te-o’ngropa ?
Munţii când s’or răsturna …
Măi soldat cum murit ?
De-un glonte când a venit.
Lumânarea cin’ ţi-a pus ?
Soarele când a fost sus.
De plâns cine mi te-a plâns ?
Apele când s’au fost strâns.
Cine ţi-a cântat de jele ?
Numai corbi şi cucuvele.
Cine ţi-a cântat de drag ?
Numai codrul des de fag.
De scăldat cin’ te-a scăldat ?
Ploile când au plouat.
Si cine te-a tămâiat ?
Neguga când s’a lăsat.
Si cine te-a prohodit ?
Luna când a răsărit …

*) Poezie populară scrisă de un soldat
din Reg. 8 Vânători de la Oituz.
(«Îndrumarea , Botoşani », 19 mai 1918).

Rubrica: Istoria culturiiAutor:

Distribuie: Facebook LinkedIn WhatsApp E-mail

Articole asemănătoare