Primit pentru publicare: 30 sept.2015
Autor: Gheorghe MEDIAN, redactor la Rev. Luceafărul(Bt)
Publicat: 30 sept.2015

     Doi artişti plastici botoşăneni-două expoziţii de excepţie

            Marcel Alexa şi Florin Grosu

Sfârşitul verii şi începutul toamnei acestui an, au oferit încă odată ocazia iubitorilor artelor plastice din Botoşani, şi turiştilor ajunşi aici, să constate talentul pictorilor  Marcel Alexa şi Florin Grosu , prezenţi cu expoziţii personale, în ambientul rafinat al Galeriilor de Artă „Ştefan Luchian”.

Cei doi artişti, prezenţi cu lucrările lor în numeroase alte expoziţii organizate în acelaşi spaţiu, în ultimii ani, sunt cunoscuţi şi apreciaţi nu doar pentru creaţiile lor, ci şi, ne permitem să adăugăm, pentru o calitate care-i caracterizează şi îi onorează, în acelaşi timp- modestia. O mostră a acesteia este cea oferită de Marcel Alexa, care a preferat unui vernisaj, pe deplin justificat de amploarea expoziţiei sale personale, o deschidere fără nimic spectaculos, anunţată printr-un afiş obişnuit.
Asemănările dintre cei doi artişti, nu se opresc aici. Urmărind tematic cele două expoziţii personale, vom observa că acestea sunt dedicate exclusiv Botoşanilor –  oraşului şi personalităţilor sale. Acest fapt, îi include, în grupul restrâns de artişti plastici cu origini botoşănene, în care-i regăsim, între alţii,  pe Victor Gallin şi Marcel Olinescu, care au redat în tablourile lor Botoşanii altor timpuri, creaţiile lor având o excepţională valoare documentară. Privite din această perspectivă, tablourile lui Marcel Alexa şi Florin Grosu, îşi vor dovedi valoarea peste câteva decenii când, cu siguranţă, oraşul va avea o cu totul altă înfăţişare decât cea de astăzi, iar mulţi dintre cei care acum sunt în centrul atenţiei generale, vor fi uitaţi. Desigur, optând pentru o asemenea tematică, cei doi artişti şi-au asumat riscul de a pierde din punct de vedere material, dar, cu siguranţă, câştigul pe plan spiritual va fi unul deosebit, deoarece prin aceste creaţii, ei pot rămâne în istoria culturală a Botoşanilor, câştigul cel mai important pe care-l poate obţine un creator pentru munca sa.
Expoziţia pictorului Marcel Alexa, intitulată „Univers patriarhal”, deschisă între 5 august şi 4 septembrie, a prilejuit amatorilor de artă, o reîntoarcere în trecutul Botoşanilor, cele peste 50 lucrări expuse –uleiuri pe pânză şi grafică – având ca motiv oraşul de altădată. Ilustrând parcă, celebra lucrare autobiografică a lui Nicolae Iorga „O viaţă de om”, care cuprinde un mare număr de pagini dedicate Botoşanilor, pictorul ne prezintă în lucrările sale casele modeste, cu grădini cu flori în faţă şi livezi în spate, întâlnite, cu un secol în urmă, din apropierea centrului, până spre marginile oraşului, dar nici acum dispărute cu totul, se opreşte o clipă, asupra opulentului centru comercial, alegând să poposească îndelung asupra universului floral al grădinilor oraşului, despre care marele istoric nota: „ E acolo nalba mare, triumfător deschisă, scoţând în faţă spicul seminţelor albe, mărunte, cu miros lăptos, este conduraşul care-şi scoate înainte ciuboţica de un roşu-brun pătat cu galben palid şi trimite o aromă vie şi proaspătă, este nemţişorul albastru, şters şi roz palid care tremură între frunzele mărunte ca a mărarului din toţi clopoţeii ciorchinelor sale, este floarea de piatră a portolacului, care printre florile cărnoase deschide ochiul mare, nevinovat, al florii multicolore ce ar părea făcută din ceară, de mâinile măiestre ale unei zâne capricioase, sunt bujorii care te cheamă din toate foile multe ale florii cărnoase şi rujele învoalte care le stau şi mai mândru în faţă. Sunt garoafele cu sepalele ca nişte trompe de fluturi, floarea potirelor profunde care îmbată, şi micşunelele rotunde, micuţe, între foile uscate ca de hârtie. Şi e atât, mai trebuie oare ceva mai mult?”
Desigur, pictorul a găsit de cuviinţă să adauge florilor amintite de marele istoric multe altele: crizanteme, begonii, crini, maci, etc. făcându-ne să constatăm cu bucurie, că, în sfârşit, Botoşanii au un autentic pictor al florilor, un artist care dispune de rara calitate de a reda lumea vegetală în culorile şi formele ei fireşti, lăsând privitorului senzaţia că nu se află în faţa unor tablouri, ci în mijlocul naturii, pe care o poate percepe cu toate simţurile sale.
Reconstituind universul patriarhal al Botoşanilor de altădată, Marcel Alexa ne mai oferă, în tablourile sale, şi o altă faţetă a acestuia – interiorul locuinţelor botoşănenilor, în multe privinţe asemănător cu al celor de la ţară –  adevărate muzee etnografice, din care nu lipseau vasele de lut, ştergarele, scoarţele  şi lăicerele, obiectele de uz casnic din lemn,  icoanele şi celebra sobă cu cuptor, pe care dormeau cei mici, pe care ne-o aducem aminte din nemuritoarele „Amintiri din copilărie” ale lui Ion Creangă.
Expoziţia personală a pictorului Marcel Alexa ne relevă un artist în plin progres, vădit preocupat de îmbunătăţirea tehnicii sale, şi, remarcăm cu plăcere, cu un remarcabil bagaj de cunoştinţe referitoare la Botoşanii de ieri şi de azi, pe care continuă să-l menţină în centrul creaţiei sale, gata oricând să ne surprindă prin tematica abordată, un pictor care şi-a marcat definitiv locul în cultura botoşăneană. Îl aşteptăm cu noi expoziţii şi îi suntem recunoscători pentru ceea ce face pentru ca arta botoşăneană să se afle mereu la loc de cinste, în viaţa spirituală a ţării.
Nu putem încheia succintele rânduri dedicate pictorului Marcel Alexa, fără a aminti un fapt care pune în valoare o trăsătură de caracter deosebită a acestuia: altruismul. Deşi putea să folosească doar pentru el spaţiul care i-a fost pus la dispoziţie, pictorul a oferit o parte a acestuia unui artist popular din Dumbrăveni –Suceava, preotul Vasile Ioniţă, care, astfel, a putut expune lucrările sale de sculptură în lemn, într-una dintre cele mai cunoscute săli de expoziţie din ţară.
Florin Grosu, nelipsit din cadrul expoziţiilor de artă plastică importante deschise la Botoşani în ultimele două decenii şi din multe alte expoziţii de dincolo de graniţele judeţului, a vernisat în ziua de 7 septembrie, prima sa expoziţie personală. Intitulată „Feţe … feţe” şi deschisă publicului până în data de 27 septembrie, aceasta nu este o expoziţie de pictură, gen care l-a consacrat, ci una de grafică şi caricatură. Optând pentru această tematică, artistul atinge două performanţe deodată – debutează cu prima expoziţie personală şi aduce în faţa iubitorilor de artă din Botoşani, prima expoziţie de caricatură din ultimii 80 de ani.
Surprinzătoare pentru cei care-l cunosc şi admiră pe Florin Grosu, expoziţia de faţă ne demonstrează ce faţete nebănuite are talentul acestui atât de discret plastician botoşănean, care, iată, prin tablourile sale caricaturale, se aşează comod, pe un loc pe care nu credem că îl va părăsi curând. Devine primul caricaturist botoşănean, şi de acum înainte, un nume de referinţă în acest domeniu.
Este greu să faci caricatură, pentru că acest gen artistic nu pretinde să fii doar un foarte bun desenator, ci şi să ai un dezvoltat spiritul al umorului şi mai ales să fii un foarte bun psiholog. Caricaturistul trebuie să aibă abilitatea de a sublinia într-o formă vizuală, ceea ce nu poate fi rostit folosind un noian de cuvinte ori discursuri întregi. Florin Grosu a demonstrat că are întreg arsenalul necesar pentru a fi un caricaturist redutabil, cele peste 100 de portrete din expoziţia la care ne referim, ale tot atâtor personalităţi ale Botoşanilor de astăzi, din cele mai diverse domenii, constituindu-se în solide argumente în acest sens.
Nu ştim câţi dintre cei imortalizaţi de Florin Grosu îşi vor achiziţiona tabloul în care sunt reprezentaţi – credem totuşi că, dat fiind raritatea cu care un asemenea prilej se întâmplă şi valoarea artistului, numărul acestora va fi unul semnificativ – dar şapte dintre ele se vor afla, cu siguranţă, în casele unora dintre cele mai cunoscute personalităţi botoşănene, distinse recent cu Medalia „Steaua Nordului”.
Expoziţiile la care ne-am referit pe scurt, în rândurile de faţă, s-au constituit în veritabile evenimente culturale, animând viaţa oraşului într-un segment de timp în care, de regulă, este o deplină acalmie. Poate, tocmai de aceea, ecoul lor a fost atât de mare, dar, nu trebuie uitat că ele sunt rodul muncii unor artişti autentici, despre care, cu siguranţă, se va vorbi din ce în ce mai mult.  Marcel Alexa şi Florin Grosu, merită întrega noastră apreciere şi le aşteptăm cu încredere şi interes expoziţiile viitoare.