BĂUTURI  ȘI  BĂUTORI… cu  VASILE  LARCO

   Vinul vechi                                        Ștefan cel Mare și vinul
Vinu-i bun, enorm îmi place,                          Orișicâți ani ar avea
Calității lui mă-nchin,                                     Ștefan tot Cotnari ar bea
Însă nu știu cum se face,                                 Păstorel, făr’ de pereche
Permanent e prea puțin.                                  Nu l-ar duce la ureche.

     Țuica                                                          Nedumerire la țară
Țuica, știe orișicare,                                         Pe prispa casei prăvălit
Este răul necesar:                                             Vinarul plânge imprudența:

Face poftă de mâncare               Un vin atât de limpezit,

Și de încă un pahar.                                         Să-mi tulbure inteligența!?

  Precept bahic                                                     Unui chefliu
Ușoară-i viața, ca o spumă                               Neinvitat la o agapă,
Și totu-i clar, măreț, frumos,                            Chefliul zice cu suspin:
Când greul vieții-l iei în glumă,                       Decât să-mi lase gura apă,
Iar băutura-n serios!                                         Aș prefera să-mi lase vin!

  Punct de vedere bahic                                       După chef

Nu ai curaj, ești supărat,                                   Beat de vii de la agapă
Poți face pietre la ficat,                                     Ia un pește drept model:
Ajungi de nu ai somnul lin…                           Să nu știi decât de apă
Când apă bei, în loc de vin!                              Și să taci chitic ca el!

„Pe Dunăre de-ar curge vin!”                          La doctor, după chef

Din vin sadea să-i fie valul,                           Mi-e foarte rău, ieri la agapă
De-ar fi  așa minuni cerești,                          Băut-am bere, vin, trăscău,
S-ar termina urgent canalul                           Spre seară, doar un strop de apă,
Din Dunăre la București.                               Să-mi fie de la apă rău?

Confundări                                                           Neisprăvitul

Când se-nțelege bine slova,                               A dus un trai de biet pârlit,
Te duce-un gând de zile mari,                           S-a fript în viață ne-ncetat
La Ștefan, când pronunți Moldova,                   Și nici o zi n-a strălucit,
La păstorel, de zici „Cotnari”                            C-a fost tot timpul…afumat!

 Îndemn                                                         Chefliul îndrăgostit          

De ți-o fi sete, apă rece                                      Când dânsul vine-acasă beat,
Să nu mai bei, ca un hapsân,                              Îi zice soaței, ca un mire:
Ci vin, știind că apa trece,                                  Iubito, nu sunt turmentat,
Iar pietrele-n ficat rămân!                                   Ci numai beat…de fericire!