Maria Baciu – „Zodiac… cu otrăvuri”

Autor, Gheorghe Median

Editura „Geea”din Botoşani a scos de curând de sub tipar cartea Mariei Baciu „Zodiac…cu otrăvuri”. Autoarea ne propune lectura unui altfel de zodiac decât cele obişnuite, unul în care sunt cuprinse „jigodiile”, acele „…lighioane care acaparează scena politică la un moment dat… pramatii cocoţate în vârful piramidei, lipsite de scrupule, făţarnice şi mincinoase, fără caracter, dar cu pretenţii stupide de a conduce o ţară”. Nu ne spune despre care ţară este vorba, dar personajele din zodiac pot fi uşor recunoscute, întrucât „…locuiesc în vile strălucitoare, cu aurării şi tablouri originale… au moşii întinse, proprietăţi prin străinătăţuri” şi sunt angoasate „…de atâta somn prin Parlamente şi Guverne”. Ele îşi petrec concediile numai în străinătate iar când îşi reîncep activitatea „…pun biruri de tot felul, reducând salarii, trimiţând mase mari de bugetari în şomaj, după ce au dat cu economia de pământ”. Prin urmare, conchide autoarea, „Jigodia este un brand naţional”, şi, în consecinţă, trebuie să fie cunoscut, zodiacul fiind unul dintre mijloacele care înlesnesc acest demers.

Jigodiile se regăsesc într-un număr mai mare de zodii decât ale zodiacului consacrat, unele, precum cele ale Leului, Porcului, şi Boului, fiind rezervate „aleşilor”, restul, între care cele ale Lichelei, Papagalului, Căţelului, Mercenarilor, Vavuzelelor, etc. aparţinând celor care le sunt în preajmă, beneficiind de favorurile lor, sau, cu sau fără ştiinţă, le-au asigurat acestora statutul deosebit pe care-l au.

Făcând un portret colectiv al jigodiilor, autoarea le defineşte ca fiind: „Mincinoşi, canalii, hoţi, lepre, gogomani, bigoţi… în stare de orice, să parvină repede”, şi care „…la umbră de averi, dau porunci, se simt boieri. Aroganţi, ajunşi prea sus, nu mai au nimic de spus. Din lichele şi argaţi, au ajuns titraţi, bogaţi. Sunt jigodii de strânsură, care dau mereu din gură, să-i acopere pe cei care-s mai deştepţi ca ei.”

Iată, spre exemplu, în zodia Lichelei, îl găsim pe cel învăţat să fure şi să facă afaceri „necurate şi necurmate”, expert în mişmaşuri care l-au făcut „…bogat, isteţ, şugubăţ, pervers de inocent, la nevoie, mare nabab, la cerere.”

În zodia Papagalului se regăsesc cei cu şcoală puţină „cu două clase mai mult decât trenul”, ajunşi şefi de instituţii. Simbolul zodiei este papagalul Biluţă, care poartă veşnic, în buzunarul de sus al sacoului, un pix cu cap strălucitor, în care este ascuns un microfon, care înregistrează toate convorbirile cu subalternii. Priceput la cultură „precum văcarul la nave cosmice”, Biluţă nu are alt ţel decât „…să lase cât mai puţini bugetari în Instituţie, ca aceştia să nu mai sugă sângele poporului degeaba”. În anul Papagalului Biluţă, asistăm la „concedieri masive, la sărăcie şi foamete, la nedreptăţi majore, fiind anul în care incompetenţa este ridicată la rang de valoare de Stat. Cei cu studii superioare, adevăraţii profesionişti, şi nu numai, vor pleca spre alte ţări, pentru a-şi găsi locuri de muncă”. Va rămâne numai Biluţă, pe care nu-l poate schimba nimeni din post, întrucât ai lui sunt la putere.

Zodia Căţelului este zodia persoanelor insistente, linguşitoare, profitoare şi muşcătoare. Aflându-se tot timpul în compania stăpânilor, ele îşi însuşesc comportamentul acestora şi, graţie acestui fapt, deţin „…arta de a-şi face supuşi şi de a porunci cu un zâmbet graţios…”. În ce priveşte perspectivele în carieră, ele sunt dintre cele mai optimiste. „Căţelul e o persoană de viitor. El se distinge dintre distinşi, ia atitudine fermă, măsuri severe şi imediate, e supus, slugarnic şi blând faţă de superiori iar, când culoarul e liber, ţâşneşte ca o săgeată, ocupând fotoliul din casa de curat, cea care nu e accesibilă oricui”. Expert în vânzări şi manipulări, „specialist în a vinde şi a cumpăra tot ce există şi nu există”, el are toate şansele de a fi desemnat Cotarlă, prilej cu care „…va primi, ca şi alţi înaintaşi, însemnele puterii, dublate de sume importante”.

Între zodiile destinate celor ce ajung la putere, se află cea a Porcului. „Insul din această zodie se recunoaşte, mai ales, după guiţat, tolănit, râgâit, grohăit şi atacul la persoană, dacă nu-şi primeşte raţia, pe care el o crede potrivită drepturilor sale”. Cei mai mulţi dintre născuţii în această zodie ajung parlamentari, iar viaţa lor durează de la unu la trei mandate.

În ce priveşte viaţa pe care o duc, aceasta este una foarte tihnită. Porcii locuiesc în „…viloaie fără noroaie şi îşi scarpină pielea obrazului, destul de groasă, cu dinţii furculiţelor de aur sau îşi mângâie bărbia şi ceafa cu colţii unei greble anume lucrată şi împodobită cu cristale Swarovski”. Fac, de regulă, foarte puţină mişcare, din cauza burţilor imense şi a şezutului lat de atâta stat în fotoliu, „…iar somnul lor pe băncile Cocinei este odihnitor şi producător de osânză”. De altminteri, „…somnul e cea mai înaltă raţiune a existenţei lor…” şi, graţie lui, „…reuşesc să facă dintr-o ţară cod(o)aşa Europei.”

La fel de favorabilă pentru accesul la însemnele puterii, este şi zodia Leului. Prima parte a acesteia este liniştită, Leul putând chiar „…să facă băi de mulţime, pentru că Jungla funcţionează, are cele trebuitoare şi supuşii nu formulează cerinţe majore”. În a doua parte însă, „…după ce ploile, coconii, coconaşii, borfaşii, demnitarii mână totul la vale sau în scorburile proprii”, începe să se resimtă criza, fapt pentru care „lupii îşi arată colţii, de foame, iar „…iepurii, potârnichile, şacalii şi alte minore vieţuitoare se adună la Palat, revoltate, strigând lozinci indecente împotriva Leului, cerând de lucru şi de mâncare”.

Desigur, Leul, în calitatea sa de stăpân al Junglei, trebuie să dea un răspuns acestor solicitări şi, din adânca sa înţelepciune, oferă nemulţumiţilor soluţia salvatoare: „-Duceţi-vă! Plecaţi în lume! Cunoaşteţi toate neamurile! Angajaţi-vă! Spălaţi picioare! Tăiaţi unghii! Slujiţi stăpâni! Săpaţi şanţuri, căraţi saci, mânaţi turme, depilaţi babe! Graniţele junglei sunt deschise! Ce mai aşteptaţi găozari? Nu mai am de gând să vă ţin pe cheltuiala Junglei!”.

Temut de supuşi, aspru şi autoritar, Leul a inventat şi un principiu după care conduce: „Viaţa în Junglă înseamnă Democraţie, iar Democraţia înseamnă Junglă”. Conform acestuia, domnia sa ar trebui să fie eternă, dar, fără să-şi dea seama, a început să se deprecieze…

O zodie apropiată de cele ale Leului şi Porcului, este zodia Văcarului, a cărui prietenă de suflet este Bâta. Ea este zodia celui destinat să conducă cireada, misie pe care o îndeplineşte cu autoritate, fiind preocupat, mai ales, ca vitele să urmeze drumul trasat de el. „De păşune, nu-l interesează! Să se descurce ele, vitele, care-i dau ascultare! El este conducătorul, şeful, misionarul, cel ales de ele! Ele sunt doar nişte vite, care, ca să supravieţuiască, trebuie să fie şmechere: să ia o gură-două de iarbă de pe la vecini, să fure din Ieslea cea mare şi, după ce s-au aranjat, să se şteargă pe bot, mulţumite…”.

Drastic cu vacile de rând, Văcarul se poartă, cu totul altfel, cu „…boii cei mari şi vacile sus-puse” care, „…fiind mari şi cu multe înalte nevoi … Trebuie să trăiască, după cum merită: ca boii!”.

Conducându-şi turma pe drumul pe care doar el îl ştie, Văcarul a observat că păşunea nu mai este atât de îndestulătoare şi că cireada trebuie să trecă la economii, drept pentru care, a decis ca: „Rumegătoarelor mai sărace şi bugetare, cu care crede că face prea multă risipă, să li se reţină 25% din ceea ce nici n-au apucat să primească, iar celor mai bătrâne, fără dantură, 15%.

Desigur, ce a hotărât Văcarul Şef, aşa va rămâne, dar nu pentru multă vreme, deoarece „…în anii de domnie ai Bâtei, se încheie Calendarul Mayaş, încep cataclisme naturale şi sociale iar cireada acţionează după îndemnul: «Să trăiţi bine!»”.

Numai duşmanii de clasă cântă, ca să-l otrăvească pe Şef: „Nu ne-am născut în locul potrivit”…

În zodiacul cu otrăvuri, există şi o zodie a Boului, mai precis, a Boului Apiş. Ceea ce-l distinge pe acesta, este faptul că are în dotare „…două coarne pe care şi le activează în lupta cu opozanţii, un orgoliu nemăsurat, încât calcă totul în copite, considerând că Păşunea şi Ieslea sunt bunuri personale, de care poate dispune după bunul său plac”, „…tupeul să evalueze situaţii şi fapte care nu ţin de domeniul lui” şi repulsia faţă de profesori pentru că „…gândesc şi nu-i admit bădărăniile, pe care el le crede emanaţii spirituale.”

Anul Boului este un an foarte complicat, deoarece „…se taie pensiile şi salariile, creşte evaziunea fiscală, au loc greve şi demonstraţii de protest, erup vulcani, iar fiinţe de mirare deţin funcţii de conducere, mugind pe toate coridoarele”.

În ceea ce priveşte viitorul, „…boul nu gândeşte şi nici nu are măsuri pentru a scoate Grajdul din criză. În schimb, îşi ticseşte iarbă grasă în Iesle, pentru el şi ai lui. De ceilalţi, nu-l interesează, afirmând apăsat, că „N-au decât să moară, dacă nu reuşesc să fie boi”.

Găsim în zodiac, în zodii proprii, cum ar fi cea a Vavuzelelor, sau în zodiile altora, ca cea a Văcarului, lighioane de rând, sortite să ducă o existenţă plină de privaţiuni, băgată în seamă, odată la patru ani.

Vavuzelele, de exemplu, sunt cele care, „…se adună în grupuri, vociferează la grămadă, ca lumea să le vadă, să le audă, să le asculte păsurile, cerinţele, cerşetoriile, milogelile”, iar „…Uneori organizează mitinguri, şi dacă nu le sunt ascultate revendicările, aruncă, cu ouă, în capul, uşa, peretele, fereastra celui pe care l-au blagoslovit cu „muzica” lor, spunând, în urmă, cu năduf: „Na, că l-am ciuruit şi noi”. Acest avânt, nu le ţine prea mult, ele fiind „uşor de manevrat şi de manipulat”, de cei interesaţi, care „…le câştigă uşor acceptul (votul) cu o găleată, 1 kg. de zahăr sau de ulei etc.”. Cele care formează „boborul” merg regulat la vot şi dau votul cui trebuie şi cui nu trebuie, pe motiv de simpatie…. Şmecherii câştigători, hoţii, primesc astfel toate înlesnirile pentru a-şi exercita meseria lor de bază, cei sănătoşi primesc certificate de chiori, surzi, ologi, revoluţionari etc, iar sărăcia trage numai la Vavuzelele behăitoare, care se alină doar cu sonorizările lor”.

Zodiile asupra cărora ne-am oprit nu sunt decât o parte dintre cele cuprinse în Zodiacul Mariei Baciu. Ele ne conturează imaginea, pamfletară, desigur, a unui zodiac în care mulţi se pot regăsi, îndemnând la o mai raţională interpretare a ceea ce se petrece în jurul lor. Mesajul transmis este al unui intelectual adevărat, conştient de datoria de a-şi spune părerea despre ceea ce se petrece în jurul său şi de a avertiza că „somnul raţiunii naşte monştrii”. Însuşindu-ne acest mesaj, suntem de părere că celebrul dicton al lui Francisco Goya, redat mai sus, ar fi putut subtitra acest volum, care ne demonstrează, încă odată, că Maria Baciu nu este doar o remarcabilă poetă, ci şi o mare conştiinţă, o personalitate de primă mărime a Botoşanilor de azi.