Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 11 (131), Noiembrie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

ION ISTRATE: ”Mă bucur de satisfacția muncii și lucrului făcut din credință și pasiune”

Primit pentru publicare: 22 Nov. 2019
Interviu realizat de Ioan Vasiu, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România
Publicat: 22 Nov. 2019
© Ioan Vasiu, © Ion Istrate, © Revista Luceafărul

Reporter: – Domnule Ion Istrate, sunteți directorul revistei LUCEAFĂRUL din Botoșani. De câți ani apare revista și ce profil are ?
Ion Istrate: – În primul rând, trebuie să vă mulțumesc că urmăriți cu grijă Luceafărul, îl admirați și apreciez, de aici, gestul Domniilor voastre de a colabora printr-o contribuție remarcabilă publicând în revista noastră, în mod frecvent, articole cu un conținut literar și documentar valoros.

Revista Luceafărul, un demers pentru a respecta și promova simbolul ancestral al creației eminesciene, este în al XI-lea an de existență. În ianuarie 2009, la Botoșani, a avut loc lansarea numărului inaugural.

Reporter: – Care sunt motivele ce v-au determinat să editați o asemenea  revistă ?
Ion Istrate: – Luceafărul este sensul existenței mele. L-am admirat pe cerul înstelat pe când încă nu știam de Eminescu, atunci, când mama și mătușile mele, care aveau grijă de mine până să deslușesc și să scriu alfabetul, la 5 ani. Apoi, dascălii școlii mi-au dăruit cel mai de preț dar spiritual, acela pe care toți românii îl au – Eminescu.

Reporter: – Amintiți, vă rog, cei mai importanți colaboratori ai revistei.
Ion Istrate: – Revista Luceafărul, încă de la apariție, se bucură de respect și atrage interesul unui areal lărgit în lumea de azi, nu numai local, ci și pe întreg mapamondul. Aș începe cu botoșănenii, care au pus umărul spre ridicarea Luceafărului, chiar de la începutul primelor idei și propuneri de a apărea, dar, va trebui să-mi arăt admirație, din respect, cum se cuvine unei gazde, și să mulțumesc ieșenilor – Ion N. Oprea, Cosmina Marcela Oltean, dr. Teona Scopos, Vasile Filip -, clujenilor – Al. Florin Țene, Titina Țene, dr. Ionuț Țene -, ardelenilor – Ioan Vasiu (Orăștie), Nicolae Vălăreanu Sârbu (Siniu) -, bistrițenilor – Mircea Daroși, Vasile Găurean -, bucureștenilor – Tudor Petcu, Ionel Novac, Constantin Nițu, Mihai Maxim, Dragoș Niculescu -, vrâncenilor – Vasile Lefter, Elizia Lefter -, Buzău – Ioan Grădinaru – și, nu la urmă, diaspora, Canada – Lia Ruse, Franța – Ionuț Caragea, Italia – Magdalena Bădărău, Spania – Cezar Viziniuck și aș putea continua…

Reporter:  – LUCEAFĂRUL apare doar online sau și în format tipărit ?
Ion Istrate: – Formatul online este arhivat și păstrat la redacția noastră dar, având în vedere că avem atribuit ISSN-ul, este obligatoriu să fie descărcat și arhivat de către Biblioteca Națională a României și sper că, trebuincios și important, la fel procedează și bibliotecile județene. Formatul tipărit a apărut frecvent, lună de lună, până în anul 2017. Din 2018, Luceafărul se tipărește în fiecare lună numai pentru arhiva redacției, iar pentru public edităm și tipărim CRESTOMAȚIA – LUCEAFĂRUL, al cărei conținut se adună în urma unei selecții a celor mai valoroase texte publicate din tot parcursul unui an.

Reporter: – Cum reușiți să asigurați resursele financiare necesare ?
Ion Istrate: –Colectivul redacției și colaboratorii contribuie pe principiul voluntariatului. Costurile cu elementele tehnice nu sunt chiar mari, pentru că și aici am găsit voluntari, oameni de spirit înalt, cum este specialistul IT Doru Ștefănescu – Asociația culturală Grep IT. Cheltuielile cu plata serviciului de găzduire, protecția mărcii și a domeniului Web sunt suportate de către Fundația Institutul pentru Educație București, iar tipăriturile sunt în grija FNDC – Fundația Națională pentru Dezvoltare Comunitară.

Reporter: –În paralel cu revista, conduceți și o editură. Există vreo legătură între cele două ?
Ion Istrate: – Activitatea Editurii Agata mi-a fost încredințată din 1988, pentru că ea a fost întemeiată și coordonată, între anii 1994-1998, de către Olimpius Istrate – în prezent doctor în științele educației, Conf. Univ. la Universitatea București. Cu Olimpius am gândit și am fondat Revista Luceafărul. Și Editura Agata, și Revista Luceafărul sunt fapte importante din viața noastră.

Reporter: – Cum colaborați cu autoritățile județene din Botoșani, dar și cu instituțiile de cultură de la nivel local și județean ?
Ion Istrate: – Instituțiile de cultură nu ne sprijină, dar ne cer ajutorul. Autoritățile statului nu ne ajută, dar ne stabilesc impozite și penalități dacă nu le plătim la timp, ba mai mult, chiar, stau pe capul nostru luni în șir pentru a încheia un act de control, un demers nejustificat cu măsuri neașteptate, atacate de noi în instanță, acolo, unde găsim dreptatea.
Trebuie totuși să precizez că se mai întâmplă și minuni! Anul acesta, la un Proiect al nostru ,,Muzeul Scriitorilor Botoșăneni”, Consiliul Județean Botoșani a sprijinit realizarea Expoziției Muzeale ,,Scriitori Botoșăneni”, unde s-a adus publicului o transpunere în exponate a conținutului, pentru 19 scriitori (1800 – 1944), din Dicționarul scriitori și publiciști botoșăneni, autor Silvia Lazarovici, Botoșani: Agata – 2018. La Municipiul Botoșani, Proiectul acesta a fost respins, ba mai mult, atunci când am solicitat facilități pentru așezarea unui panou publicitar și acces liber la imobilul unde am expus rezultatele muncii noastre (fiindcă nu există un program de acces la proprietățile din Centrul Istoric), am fost refuzați.

 Reporter: –Colaborați, într-un fel sau altul, cu scriitorii și jurnaliștii botoșăneni ?
Ion Istrate: – Fără Domniile lor nu se poate! Lucrul este evident prin prezența în colectivul de redacție și colaboratori, autori ai articolelor publicate: Lucia Olaru Nenati, Dorina Rodu, Gheorghe Median, Nicolae Iosub, Silvia Lazarovici, Corneliu Filip, Ovidiu Chelaru, Traian Apetrei, Cezar Vasilescu, Constantin Adam, Gruia Cojocaru, Alina Cojocaru, Teodor Epure, Gheorghe Burac, Steliana Băltuță, Mihai Cornaci, D.M: Gaftoneanu, Carmen Moraru, Ioan Rotundu Dângeanu, Georgeta Bolea, Nicolae Sandu și încă mulți. Personal, nu am nimic cu nimeni dintre scriitorii și jurnaliștii botoșăneni, câteodată, unii au ceva cu mine sau cu ceea ce întreprind. Trec și astea, de parcă nici n-au fost.

Reporter: – Care sunt mulțumirile, dar și nemulțumirile pe care le-ați acumulat în decursul anilor, în calitatea dumneavoastră de scriitor, editor și jurnalist ?
Ion Istrate: – Dacă nu aș fi nemulțumit, nu aș avea cum să mă bucur de satisfacția muncii și lucrului făcut din credință și pasiune. Din neîmpliniri găsesc sensul muncii și de aceea niciodată nu pot fi mulțumit că am realizat de-ajuns și ceea ce trebuia făcut. Încerc mereu să mă autodepășesc! Și reușesc, zic eu… dar nu ceea ce cred eu despre mine e important, ci ceea ce cred alții despre mine și dacă apreciază fapta mea. Datoria mea e să-mi respect cerința impulsului interior !

Reporter: – Ce proiecte mai importante ați realizat în ultimii ani și ce proiecte aveți pentru anii următori ?
Ion Istrate: – Programul cadru ,,Identitate comunitară” inițiat, în 2002, de către Editura Agata și Fundația Națională pentru Dezvoltare Comunitară (F.N.D.C.), prin care se urmărește dezvoltarea unui model de cultură și educație civică susținut de respectul față de specificitate ca participant la unitatea întregului, precum și replierea identitară conștientă în jurul elementelor tradiționale, condusă spre valori autentice.
Din acest Scop, de bază, am desprins două obiective:
1.Consolidarea și restaurarea unor imobile din Centul istoric al Botoșanilor, imobile declarate prin lege monumente de valoare arhitecturală și istorică, cum ar fi cel din str. 1 Decembrie nr. 25 și 1 Decembrie nr. 35, de pe locul fostei proprietăți Eminovici, unde s-a născut și a copilărit, până la vârsta de 3 ani, Mihai Eminescu;
2.Muzeul Scriitorilor Botoșăneni, proiect care, inițial, a avut forma concepută pentru Casa Scriitorilor Botoșăneni. Muzeul Scriitorilor Botoșăneni cuprinde 3 secțiuni. Una dintre acestea, Expoziția Muzeală ,,Scriitori Botoșăneni”, perioada 1800 – 1944, a fost realizată anul acesta. Celelalte două secțiuni: Expoziția Muzeală Scriitori Botoșăneni (1944-1990) și Casa Scriitorilor Botoșăneni (perioada 1990- prezent, care include și scriitorii în viață) vor fi realizate în următorii doi ani. Muzeul se va așeza în cel puțin două imobile cu o suprafață de expunere de peste 1500 mp.  Vă prezint câteva imagini ale interiorului primei secțiuni realizate în acest Proiect.

noiembrie 2019                            Interviu realizat de Ioan Vasiu /UZPR