Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

BOIERII DE IERI, EXEMPLE DEMNE DE URMAT DE CIOCOII DE AZI

 

BOIERII DE IERI, EXEMPLE DEMNE DE URMAT DE CIOCOII DE AZI

Boierimea noastra veche, era mai mult interesată de țară și moșie, față de ciocoii de azi, care sunt preocupați de interesele personale, de hoții și șpăgării.

Boierii din trecut au ctitorit pe moșiile lor, biserici și școli, așa cum a fost marele vistiernic Neculai Rosetti-Roznovanu, fost proprietar al moșiilor: Măgura, Ibănești și Cristinești. Acest mare boier a construit în Ibănești o frumoasă biserică între anii 1839-1842, împrejmuită cu un gard de piatră, care și astăzi constituie în spațiul ibăneștean, o adevărată bijuterie a spiritualității. Acest mare boier, construiește pe moșia din satul vecin, adică în Cristinești o altă biserică, identică cu cea de la Ibănești.

Ambele biserici își au hramul pe 8 noiembrie,fiind închinate Sfinților Voievozi ”Mihail și Gavril”. Neculai Rosetti-Roznovanu, boier luminat, a construit pe moșiile sale câte o biserică, iar la palatul său de la Stânca-Botoșani deținea o bogată bibliotecă. Neculai Roznovanu, la Roznov își avea un frumos palat, iar in apropiere își construise o frumoasă biserică.

A fost un boier de prim rang, a fost deputat, iar in anul 1856 a candidat pentru căimăcăria Moldovei. Neculai Roznovanu, își avea curtea boierească pe Măgura legendară din Ibănești, iar de la acest boier a rămas ca amintire a trecutului, un mare beci construit din cărămidă, de care astăzi se folosesc doi gospodari de pe Măgură.

Alți boieri, ca boierul Ioniță Bașotă, din satul vecin Pomârla, construiește între anii 181o-1813 biserica ”Tuturor Sfinților”, renovată în anul 1859 de fiul său logofătul Anastasie Bașotă.

Biserica din Pomârla a fost dotată de ctitori cu clopote și obiecte de cult de la Kiev. Biserica din Pomârla, o port undeva în sufletul meu, deoarece în anul 1944 în timpul războiului, am primit botezul creștin, de la unicul preot-călugăr, venit de la mănăstirea Gorovei, pentru creștinarea copiilor din satele învecinate.

Marele logofăt și filantrop Anastasie Bașotă, construiește în anul l836 lângă biserica Tuturor Sfinților clădirea viitoarei școli, care în anul 1838 funcționa cu cca 4o de fii de țărani de pe moșia sa, iar în anul 1879 ia ființă Institutul de Băieți ”Anastasie Bașotă” conform dorinței sale testamentare, instituiție de învățământ căruia fondatorul a lăsat jumătate din averea sa. Institutul de Băieți ”Anastasie Bașotă”de la Pomârla, a dat țării oameni de valoare ca: Vasile Bogrea, filolog de excepție, C.Udrinschi, D.Călugăreeanu, Ghe.Agavriloaie, D.Gafițanu, I.Luca, Ioan Vieru, Mircea Huțanu, Ioan St.Ibănescu, distinși profesori universitari dar și valoroși profesori de liceu ca: C.N.Mihalacche, N.Mustață, L.Gârbu, C.Pușcașu, Gheorghe Romândașu etc.

Tot la acest liceu a studiat și fostul lider comunist Ion Gheoreghe Maurer. Sunt mândru că și din satul meua a studiat la această instituție bașotească fii de țărani precum: Dr.ing.Marcel Cardaș, dr.Victor Drăgan, ing.Costică Slincu, pr.Dumitru Botez, pr.Dumitru Petraru, ing.col.Ilie Porfireanu, ing.Ghorghe N.Ibănescu, prof.Gheorghe Porfireanu, col.Victor Jâjâie etc.

Institutul de Băieți ”Anastasie Bașotă” a fost slujit cu credință de scriitorul bucovinean Samson Bodnărescu, fost director timp de 23 de ani, iar ca o ultimă dorință a cerut să fie înmormântat la Pomârla, la fel a cerut și marele filantrop Anastasie Bașotă, care odihnește în pridvorul bisericii, de la Pomârla.

Anastasie Bașotă a mai ctitorit biserici în satele: Cucorăni, Hilișeu-Vârnav, Lișna, contribuind cu sume mari și pentru construirea bisericii din satul Rediu-Rădăuți-Prut.

Pomârla – vatră de cultură românească, plai moldav, pe care și-au purtat pașii: Mihai Eminescu, Ioan Slavici, George Enescu, Nicolaie Iorga și alte personalități ale vremii. Vărul lui Bașotă de la Hudeștii-Mari, generalul Iordache Costache Boldur Lățescu, boier învâțat cu studii superioare, a dorit ca pe moșia sa, să înființeze o școală care să se numească ”Școala Costăchească”, apoi a ctitorit bisericile din Hudeștii-Mari, Rediu de lângă Rădăuți-Prut, cât și biserica din satul Bivol în care s-a născut și copilărit savantul Dimitrie Brândză.

Alți boieri care pot fi exemple demne de urmat, de către ciocoii de azi, sunt : logofătul Teodor Balș, care a fondat pe moșia sa de la Darabani, în anul 1841 o școală pentru copii, așa cum procedase logofătul Anastasie Bașotă,de la Pomârla. In Darabani ctitorește biserica, care poate fi admirată și astăzi.

In satul vecin, adică lângă Ibănești, boierul Ioan Corbu, lasă prin testament ca după trecerea la cele veșnice, conacul lui de la Dămileni, care poate fi văzut și astăzi într-o stare avansată de degradare, să se înființeze o școală de horticultură care să se numească Școala de Horticultură ”Ioan și Natalia Corbu”. Școala a funcționat timp de 1o ani (1938-1948) adică până la reforma învățământului românesc din anul l948, când tăvălugul sovietic, a desființat aceste școli înființate de boieri luminați, iar numele lor au fost trecute la index, iar ceea ce ei au lăsat prin testament, a fost confiscat de stat.

Demn de menționat că boierimea veche, era interesată de soarta celor mulți, de sprijinirea ”materialicească”a fiilor de țărani săraci de pe moșiile lor. Faptele boierilor de ieri ar trebui să fie ca o pildă pentru ciocoii de astăzi, care sunt interesați de sporirea averii lor, prin metode mai puțin ortodoxe precum: șpăgăria, hoția, acte de șantaj și corupție. Lăsați și voi o mărturie, pentru cei care vor veni după noi, așa cum ne-au lăsat boierii din trecut. După decesul ”Ciumei roșii” s-a mai reparat câte ceva ,adică prin Ordinul Ministerului Invățământului Nr.3663 din 5 mai 1998, se reînființează Liceul Teoretic ”Anastasie Bașotă” de la Pomârla, dar cu regret o spun că nu mai are faima de altădată. In rest fără cuvinte…

Ing.prof.Octavian Vitcu – Ibănești.



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 2.569 de abonați

1 comentariu la acestă însemnare

  1. D.M. Gaftoneanu spune:

    …BINE ARGUMENTAT PUNCTUL DE VEDERE AL AUTORULUI!

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5