Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

Cartea botoșăneană. Jan Tristea, ”flacăra tristeților”, Botoșani: Agata – 2020

Revista Luceafărul: Anul XIII, Nr.1 (145), Ianuarie 2021
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE


Cartea botoșăneană. Jan TRISTEA, ”flacăra tristeților”, Botoșani: Agata – 2020

Primit pentru publicare: 01 Ian. 2021
Publicat: 02 Ian. 2021

© Jan Tristea, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE


Redactor de carte, Dorina Rodu; coperta, Jan Tristea; ISBN: 0784-563-25-12-07

 

 

Din acest volum:

visuri legice

mă credeam voinicul zăpezilor
în iarna aspră cu echimoze
din soare coborâte
și
păstrând măsura orgoliului din vis
ca rege al zăpezilor m-am numit
și
mi-am zidit statuie
din lespezi reci de apă încleștată
semeață postură

pe capul corpului încremenit
cu inima de gheață
în semn
că și nepăsarea emană căldură
o coroană din raze de soare
mi-am pus
și
am plâns

cu lacrimi sub speranța
din soare coborâtă
de intrusa primăvară
mi-am pierdut fălnicia sloiului
pulverizând izvoare
îndemnuri de viață celestă
iar
din trăiri de vis iernatic
flori de primăvară am întâlnit

am crezut atunci
că darul ceresc nu se refuză
și regele florilor m-am numit
și
mi-am țesut o statuie
o impunătoare florentină
cu egalabile ponderi
simțire – estetic – muzică
iar
pe cap o podoabă i-am pus
din flori și ramuri tinere de stejar
înmănuncheate cu frunze de arțar
un frunzar crud de verde
o levură a dospirii plămăditurii văratice
flori
frunziș
tinere ramuri
și fructe oprite

mă stăpânea vara cu motoarele turate
la maxim
în gheena încinsă
am îndrăznit să cred că-s neînvins
și pot să răscolesc jăraticul din vis
și
cum vara un rege n-a avut
mi-am zis să fiu cel de început
chip alegoric în volum
din frunzișul bogat și ramuri
pline cu rodul în pârgă
dar
am fost trădat

în pactul toamnei cu iarna
policolorul se destramă
în legica ordinii
o țesătură de vise
ofilește dorul pudic
din păcatul de început
și
cum toamna un rege n-a avut
nici statuie
am cutezat
să mă răstignesc pe un stejar
priponit în ruginite cuie
de toamna doamnă
din porunca
doamnei iarnă
*
acolo, sus, din răstignirea stejărească a toamnei,
ca rege al zăpezilor, și al florilor, și al verii ca rege de început
voi adora frăgezimea primăverii și apele pline de nuferi
aplecându-mă în taine spre un un nufăr, doar numai unul,
să-l sărut



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.637 de abonați

comment closed

Drept de autor © 2009-2021 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5