Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 10 → 2018
Revista Luceafărul
Revista „LUCEAFĂRUL” este o publicaţie de cultură, educaţie şi atitudini destinată sufletului neamului românesc. Considerăm că omagierea marelui român Mihai Eminescu, fondator al spaţiului cultural românesc modern, este o provocare şi o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi, căreia îi putem da curs în nenumărate feluri. Cu credinţă în misiunea noastră, încercăm să contribuim prin această revistă la crearea unor repere culturale autentice şi stabile.

Cenaclul la distanţă şi antologiile-proză scurtă, o nouă provocare în lumea culturală a Bârladului

Primit pentru publicare: 26 nov.2014.
Autor:   Prof. C.C. Zincu

Publicat: 26 nov.2014

 Cenaclul la distanţă şi antologiile-proză scurtă, o nouă provocare în lumea culturală a Bârladului

 Depozitar şi ofertant al cărţilor sale scrise, Ion N. Oprea, bârlădean devotat prin origine şi destin, a fost invitat în lumea culturală a Centrului cultural „Mihai Eminescu”, creaţie a Primăriei şi a omului de cultură dr. Constantin Teodorescu, prin Doamna bibliotecară Geta Modiga, însufleţitoarea instituţiei, ca şi cu alte ocazii (lansarea celor două volume Ioan Antomovici)- la o nouă provocare în lumea culturală bârlădeană…,

Anunţată anterior la Est News estvest ro 2014, cotidian de informaţii – Agenţia de ştiri-Radio Bârlad, Vaslui, Huşi, Negreşti (în tăcerea presei scrise care, în defavoarea cititorilor dar şi a ziariştilor care se deprofesionalizează, îngustându-şi ceea ce era odată curiozitatea informatică,  s-a dovedit că se complace  într-un  jurnalism fără ştiri culturale în teritoriu), discuţia de la Centrul „Mihai Eminescu”  din data de 22 noiembrie 2014 a fost animată numeric şi prin conţinut, cu o participare onorantă. Informaţia transmisă se referea la textul următor: ”Centrul “Mihai Eminescu”  din Bârlad va găzdui… Subiectul dezbaterii din cadrul acestui eveniment, opinii pro şi contra, ce-l va avea invitat pe scriitorul-documentarist Ion N.Oprea din Iaşi,  dat de întrebarea <”cum şi de ce se publică opere literare în volume cu teme stabilite?”>, printre participanţi numărându-se prof. Oltea Răşcanu-Gramaticu, preşedinta  Societăţii de istorie, filiala locală, prof. dr. Laurenţiu Chiriac, directorul Muzeului „Ştefan cel Mare” din Vaslui, poetul Petruş Andrei, membru a Uniunii Scriitorilor din România, prof. Gheorghe Clapa, istoric, publicist şi scriitor, Doina Stoica, poetă şi prozatoare, Geta Modiga, bibliotecară şi publicistă, moderatoarea acţiunii”.

În sala devenită neîncăpătoare am distins şi alte persoane făuritoare de operă: prof. Vasile Cârcotă, preşedintele de onoare al Societăţii de Geografie din România, filiala Bârlad, autor împreună cu colegii săi prof. dr. Viorel Râmboi şi prof Georgel Bradu, a recentei lor cărţi despre această Societate, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la înfiinţare, 1964-2014, poetul şi publicistul George Irava, prof. Virgil Giuşcă autorul unei lucrări-monografie închinată poetului şi prozatorului Constantin Clisu, regretatul Cetăţean de onoare al Municipiului Bârlad, părintele protoereu Vasile Laiu, ajuns cu enoriaşii la timp, după slujba de la Sfânta biserică unde bucură pe Domnul…

Dezbaterea a fost prilejuită de suita de cărţi antologie pe o temă dată, autori de texte din întreaga ţară, coordonator Ion N Oprea, a anunţat Geta Modiga, iar oaspetele  în cuvântul său le-a enumerat şi explicat istoricul, scurtul cuprins,  ecoul în rândul cititorilor, tot mai numeroşi de la o carte la alta, date despre autorul care editează  şi oferă opera: „Românii aşa cum sunt”, 2011, „Cu prieteni, despre prietenie”, 2012, „Singurătate”, 2013, „Darul vieţii: dragostea”, „Dorul de-acasă”, 2014.  Dar  şi „Adriana…” în două volume – „Cuvinte din iarna vieţii. Memorialistică” şi „O nouă primăvară”, cărţi realizate pe baza corespondenţei scrise (din aduceri aminte ale eroinei) şi expediate aproape zilnic la cei 95 de ani, de 20 ani asistată social la Căminul de bătrâni „Schitul Darvari” din Bucureşti, probă şi răspuns celor care, din necunoaştere cred că la vârste înaintate nu mai reflectăm corect pentru creaţii intelectuale.

„Sunt luate în seamă de cineva cărţile celor care publică opinii cu temă unică şi ce efect pot avea opiniile astfel publicate asupra societăţii?”,  întreabă şi vă întreabă în mod justificat domnişoara Geta Modiga. În cazul de faţă, a afirmat invitatul, explicându-se. Cărţile sale sunt evidenţiate în Dicţionarele literare, servesc drept bibliografie sau referinţe literare în peste 100 de lucrări scrise de diferiţi autori cum sunt – Istoria Jurnalismului din România în date, Enciclopedie cronologică de peste 1400 de pagini  de prof. univ. Marian Petcu, Editura Polirom, în Dicţionar biobibliografic de Silvia Lazarovici, Editura Agata Botoşani, chiar în lucrarea cu caracter geografic a profesorului Vasile Cârcotă, aici amintită, în volumul de 560 de pagini Vasluiul şi vasluienii pe coordonatele istoriei de Gheorghe Clapa, o sinteză reuşită a celor cinci volume despte Vaslui, istorie, literatură şi oameni, publicate de Ion N Oprea.

Declararea de către Uniunea Europeană a anului 2012 drept Anul European al îmbătrânirii active şi solidatităţii între generaţii, a Zilei de 1 aprilie în 2011 ca zi naţională de cinstire a memoriei românilor victime ale masacrelor unor localităţi din Basarabia, prin Lege,  beatificarea în 31 august 2013 a   Monseniorului Ghika, oferirea Ediţiei 2014 a Premiilor RESTITUTIO lui Eugen Dimitriu pentru cele două volume de Corespondenţă Fălticeneană sau demersurile care se fac şi despre care se scrie pentru canonizarea ortodoxului Lumânărică, cerşetor pentru Hristos, sunt – recunoaştem sau nu – precedentele unor susţineri dar şi solicitări insistente – pretutindeni în ţară şi peste hotare- ale acestor antologii semnate de Ion N. Oprea.

În -Românii aşa cum sunt-, 2011, cartea -Bucovina în presa vremii-, ediţia II, 2008, realizată la aniversarea a  90 de ani de la revenirea Bucovinei la patria mamă, publicarea anterior a mai multor documentare cu titlul -Monseniorul Ghika catolic şi bun ortodox, publicarea în revista Luceafărul la 10, 15, 25 februarie şi 3 martie 2014 a unei suite de articole în care evidenţiam valoarea operei de peste 1500 de pagini a scriitorului Eugen Dimitriu, m-am întrebat retoric şi acuzator, totodată, “nu era mai corect, uman şi justificat, să i se fi atribuit premiul Opera Omnia 2013 lui Eugen Dimitriu cu prilejul celor 90 de ani împliniţi în 2013, decât altuia care scrie cărţi minore odată la 16 ani?”, a spus invitatul. Despre Lumânărică există publicată încă din 2009 cartea Lumânărică – Sfântul Ioan de la Tutova- de Ion N. Oprea.

Cărţile editate sunt citite de toţi cei care semnează, colaboratori în antologia de autor, de familiile acestora, de rude, vecini sau cunoscuţi sau puse cadou-surpriză în bagajele celor sosiţi acasă în concedii sau de sărbători şi duse în străinătate, la locul lor actual de muncă.Astfel sunt citite şi de străini, iar reflecţiile şi aprecierile tuturor expediate la autor, publicate în presă ori în blogurile personale, devenind material pentru alte noi cărţi ale coordonatorului sau autorului de carte, cum este cazul volumului intitulat- Astea-mi rămân, Referinţe, referinţe-, de Ion N. Oprea, Ed. PIM, Iaşi 2014, 376 pagini.

Dar activitatea literară a cenacliştilor înseamnă şi curaj în confirmarea şi promovarea talentului: Dr. Teona Scopos, apreciind activitatea Cenaclului de la distanţă este astăzi autoarea a două volume de poezie de o mare sensibilitate şi duioşie, publicate  în multe din revistele de specialitate. Prof, Silvia-Lucia Podeanu din Novaci-Gorj a scris şi editat trei volume de poezie, sponsorizate de Primăria locală, unde primarul ştie să promoveze frumosul, autenticul, tradiţionalul. Studenta de la Arte Plastice, Cosmina-Marcela Oltean, recomandată de doamna Doina Dobreanu, fosta sa profesoară de liceu din Subcetate-Harghita,  a trimis Cenaclului texte scurte sau versuri la temele solicitate,  devenind, alături de câteva eleve din ţară, cele mai tinere talentate şi statornice colaboratoare.

„Scriitorul Ion N. Oprea este o voce distinsă a scriitorilor români contemporani, şi-a nuanţat crezul său profesorul Clapa Gheorghe, subliniindu-l cu spusele lui Bill Strickland: „Frica de nereuşită poate frânge visul oricui de a duce o viaţă cu adevărat remarcabilă. Iar modul în care poţi învinge această teamă este să ai încredere în pasiunea ta”…     Scriitor – cetăţean, el s-a identificat oganic cu viaţa locală, cu durerile, bucuriile şi aspiraţiile autohtonilor, şi-a pus conştient talentul în slujba adevărului, purtând şi ducând cu el mesajul social-uman care a dat sens condiţiei umane şi destinului istoric în epocă. Are  destule volume care înseamnă operă literară, comentarii, recenzii şi prezentări de cărţi, opinii exprimate în contradictoriu cu alţi autori, lucrări realizate în colaborare, prefeţe şi postfeţe la cărţile altora.  Cititorii cărţilor lui Ion N. Oprea, valoros scriitor de literatură documentară, găsesc în ceea ce scrie şi publică, adevărate cronici ale vremurilor de altădată, aşa cum au fost ele prezentate atunci, lucruri interesante, chiar inedite, care îi pot ajuta, mai ales pe tineri, să înţeleagă mai bine lumea şi vremea de azi. Cărţile lui evidenţiază la unison , iubirea de ţară şi de neam, tradiţionalismul, tăria de caracter a românului. Titluri, Românii aşa cum sunt, Cu prieteni, despre prietenie, Singurătate. Darul vieţii: Dragostea, Dorul de-acasă, iniţiate de autor şi colectivul său de muncă, dintre care doamna  prof. Ana Dumitrescu este neîntrecută, realizate cu colaboratori din toată ţara,  sunt teme de mare actualitate, care răspund unor cerinţe ale momentului – preţuirea vârstnicilor şi colaborarea lor cu tinerii,  căutarea şi strângerea prieteniilor, învingerea stărilor de singurătate care duc la depresie, preţuirea familiei şi a dragostei faţă de cel apropiat sau de om şi natură în general, atenuate stării de dor pentru cel care nu mai este, momentan, lângă tine…”

„Scriitorul Ion N. Oprea, cu un CV impresionant, 39 de pagini, are de ceva vreme o preocupare remarcabilă, anume aceea de a strânge, cu hărnicie şi dăruire, între coperţile unor volume impresionante nume de autori consacraţi sau aspiranţi la gloria literară care „bat câmpii cu graţie” (George Călinescu) pe diferite teme, a punctat începutul discursului său  profesorul şi poetul Andrei Petruş, membru al USR.”

Aşa s-au născut până acum antologiile: Românii aşa cum sunt,  2011, 383 p., Prietenie, 321 p., Cu prieteni, despre prietenie, 499 p., 2012,  Singurătate, 338 p., Darul vieţii: Dragostea, 603 p., Dorul de-acasă, 462 p., 2014, toate tipărite  la Editura PIM, Iaşi.

Pentru anul următor, Ion N. Oprea anunţă alte antologii, deocamdată, „Viaţă…viaţă! Trofee şi Limite” şi altă carte, o anchetă printre cititori: „Revista culturală formează oamenii?”

„Scriitorul  s-a  întrecut în a imortaliza gânduri, idei, visuri, simţăminte  în povestiri, eseuri, amintiri, aforisme, versuri ocazionale, pe file de album, sau creaţii lirice în toată puterea cuvântului, scrisori, predici, ectenii… în legătură cu toată gama iubirii, fie ea platonică sau idilică, adolescentină sau matrimonială, frăţească, filială, maternă, paternă, dragoste la  prima sau la ultima vedere, dragoste faţă de patrie, faţă de dascăli şi educatori, faţă de profesie, faţă de muncă sau de opera de artă, faţă de satul natal şi casa părintească, întorcându-se toate,  firesc, la „Dorul de-acasă”.

În ampla Postfaţă (12 pagini) intitulată Dragostea, cea mai frumoasă poveste, doamna inginer Martha Eşanu evidenţiază meritele autorului Ion N. Oprea precum şi pe cele ale câtorva colaboratori din cei 60 care semnează în această meritorie antologie.

Spaţiul nu ne îngăduie să-i amintim pe fiecare în parte dar fiecăruia i se cuvine un „laudatio” de la simplul elev care bate la porţile nemuririi, până la profesorii titraţi, autori consacraţi sau academicieni.

Semnatarii sunt din toate colţurile ţării dar, din patriotism local, vom aminti de acel „genius locci” al Bârladului cultural, acest Weimar al României, cum îl numea George Călinescu – şi care se menţine prin pana unor împătimiţi ai scrisului: Alexandru Mânăstireanu ne oferă într-o scrisoare un model de iubire matrimonială: „Aş fi în stare, mărturiseşte îndrăgostitul devenit poet, să strig munţilor, pădurilor şi întregii Naturi dorul ce-l am  pentru tine, dar toate parcă nu au nici urechi să mă audă şi nici ochi să mă vadă” (pag.106).

Sava Marienne  face o mărturisire emoţionantă, plină de poezie şi duioşie: „Mi-am pus inima într-un copac tăiat şi a ars odată cu el”, arătându-şi astfel dragostea nestinsă pentru dragul ei bunic.

Dorina Stoica vede „Dragostea ca libertate”. „Dragostea, afirmă poeta cu evlavie, este, de fapt, prezenţa lui Dumnezeu în viaţa noastră, este însuşi Dumnezeu”. Dragostea e forţa care mişcă Soarele şi celelalte stele (Dante).

Ziarista Geta Modiga apreciază în Templul „EMINESCU” sfătuindu-ne „Să primim şi să oferim  dragoste”. Autoarea apreciază că însuşi gestul scriitorului Ion N. Oprea de a provoca semenii să spună ce cred  despre dragoste este „un gest de dragoste faţă de semeni” (pag. 260).

Profesorul Mihai Bejenaru din Câmpulung Moldovenesc susţine argumentat că expresia „Te iubesc” are „cea mai mare frecvenţă de utilizare în vorbirea şi scrierile tuturor popoarelor lumii”: „je t-aime”, „I love you”, „ti amo”, „te amo”,  „ia liubliu tebia”.

În cele  două volume ale lui Ion N. Oprea se află mai multă tandreţe, duioşie, delicateţe, farmec, poezie, frumos artistic şi dragoste decât în cărţulia “De ce iubesc femeile” a aspirantului la Premiul Nobel (pentru Pace!) Mircea Cărtărescu.

Poetul Petruş Andrei oferă trei poezii care au drept temă „iubirea”; cităm în întregime numai sonetul  care are chiar acest titlu:

Iubirea …

Iubirea este-a vieţii temelie,
Într-un castel e cheia fermecată
Din turnul cu o uşă ferecată,
E un izvor de vie bucurie.
 
De întâlneşti făptura minunată,
Întreaga viaţă nu mai e pustie
Şi tot ce-i ofilit atunci învie
Ca-n basmul cu „A fost ca niciodată”.
 
Când dragostea îţi este călăuză
Şi lângă tine stăruie o muză,
La geam un înger bate din aripă.
Eu voi deschide uşile-n altare
Şi voi aprinde alba lumânare
Iubind până în cea din urmă clipă.

Profesorul Luca Bejenaru din Rădăuţi vorbeşte despre „Dragostea de ţăran”. Tatăl său „chiaburul din Ciomârtan” a suferit în închisorile comuniste iar fiul, absolvent al Facultăţii de Filologie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, promoţia 1967, nu s-a lepădat niciodată „de condiţia de ţăran”, pentru că: „Aveam, fără să ştiu, firea, sensibilitatea, gândirea omului care trăieşte în armonie cu natura şi visează la rodul brazdei bine trase”, „rămânând toată viaţa un om simţit şi cu obraz”, de aceea expresia „măi ţărane!” nu-l insultă ci constituie un titlu de nobleţe.

Profesorul Virgil Giuşcă, în calitate de Director al Casei de cultură „George Tutoveanu” din Bârlad, şi-a dăruit cea mai mare parte din viaţă actului cultural „Din dragoste pentru oameni”. Ca şi nouă, amintirea scriitorului şi omului  de omenie Constantin Clisu, îi este scumpă.

Vasile Chelaru, şef al poliţiei municipiului Bârlad, exprimându-şi dragostea sfântă pentru fiinţa dragă care l-a adus pe lume, face o impresionantă mărturisire de credinţă: „Am fost educat în spiritul  respectului şi dragostei faţă de semeni, preţuirii calităţilor umane, recunoştinţei sincere pentru faptele bune şi iertării acelora mai puţin demne, compasiunii pentru cel bolnav şi neajutorat, sprijinului dat celui aflat în necaz, după zicala care spune că pentru orice faptă vine şi răsplată” (pag. 143)

În încheierea acestei succinte cronici, ne întoarcem la înţelepciunea milenară a strămoşilor: „Si vis amori, ama!” („Dacă vrei să fii iubit, iubeşte!” – Seneca) .

În orice caz, întâlnirea de la Bârlad a fost benefică invitatului dar şi publicului participant, instituţia organizatoare merită laude şi, poate, nu numai…

 

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 36 de abonați

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2018 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5