Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 2 (122), februarie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Domnu Învăţător

Primit pentru publicare: 09 Febr. 2019
Autor: Ștefan SILVA, Timișoara
Publicat: 10 Febr. 2019
© Ștefan Silva, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.ro

Acelaşi colţ de stradă veche,
Pe unde trec de nu ştiu când,
Un bătrân lâng-un perete,
Întinde mîna că-i flămând..

Gârbov şi cam tras de spate,
Cu un glas fără pereche,
Spune lumii care trece,
Pildele din cartea veche.

Şi aşa frumos le spune,
Cu o vorbă cultivată,
Vine dintr-o altă lume,
Cu dor de neam şi dor de vatră.

Lumea trece, nu-l ascultă
Pe bătrânul cerşetor,
Dar din vorba-i înţeleaptă,
Pare-a fi învăţător.

De sub haina-i ponosită,
Scoate-o mână tremurândă,
Iar pe faţa-i istovită,
Curge-o lacrimă flămândă.

Este lacrima durerii,
Din plânsul unui brav popor,
Ajuns în pragul ruinării,
Pierdut prin lume cerşetor.

Este o lacrima copilă,
Din plânsul pruncilor uitaţi,
Rămaşi în lume fără şcoală,
Fără mamă, fără fraţi.

Cu părul alb şi barba ninsă,
Ascunde-n dânsu- nţelepciunea
Ajuns-acum cu mâna-ntinsă.
O boală grea a lovit lumea!

Dar din vorba-i parfumată,
Mă cuprinde-un tainic dor
De şcolar, ce-am fost odată:
Este Domnu Învăţător!

Sărman de tine biet popor,
A ajuns un cerşetor
Chiar și Domnu Învăţător.
Grele vremuri, negru nor.
………………………………

Acum, e lacătul pe şcoală,
A dispărut şi Tricolorul,
În cimitir, răpus de boală,
Acolo stă învăţătorul.