Revista Luceafărul: Anul XIII, Nr.9 (153), Septembrie 2021
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Duhul lui Iancu nu a murit. A înverzit gorunul lui Horea de la Țebea!

Primit pentru publicare: 15 Sept. 2021
Autor: Ionuț ȚENE, scriitor, poet, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România
Publicat: 16 Sept. 2021
©  Ionuț Țene, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE

Duhul lui Iancu nu a murit. A înverzit gorunul lui Horea de la Țebea!

Anul acestea a fost foarte trist la Țebea, la comemorarea morții lui Avram Iancu de lângă gorunul revoluționarului Horea. Datorită crizei politice, care a lăsat țara fără o guvernare stabilă, s-au organizat cele mai modeste festivități la Țebea de după 1990. Toți mahării civici și politici erau în parlament și la guvern să-și ”dea la gioale” și nu au venit la manifestările dedicate Crăișorului Munților. Excepție au făcut liderii AUR, membrii Neamunit, Comunitatea Identitară și conducerea Societății ”Avram Iancu”, care, ca de obicei, cu demnitate l-au celebrat pe Crăișorul Munților. Mai mult, o parte din aparatul administrativ al țării, în frunte cu președintele Klaus Iohannis au dezvelit statuia baronului von Brukenthal la Sibiu, cel care a fost guvernator și a păstorit Transilvania habsburgică, atunci când au fost zdrobiți cu roata Horea și Cloșca. Baronul von Brukenthal era liderul administrativ al Ardealului, guvernator pus de austrieci. El avea moșii cu sute de iobagi români. Statutul iobagilor din vremea lui Horea era similar cu cel al sclavilor din America de nord. Azi, în SUA mișcarea ideologică BLM dărâmă statuile politicienilor și guvernatorilor care au fost stăpâni de sclavi în secolele XVIII și XIX, la noi moșierilor guvernatori, care stăpâneau mii de iobagi români, li se ridică statui spre slava ocupantului. E ciudat cum în secolul XXI, statul român proslăvește prin statui personalități care au oprimat poporul și au fost stăpâni de iobagi, un fel de sclavi după model nord-american. În această chestiune sunt de acord parțial cu politica ”cancel culture” de a nu se elogia prin monumente stăpânii și guvernatorii care au exploatat nemilos poporul și s-au purtat cu iobagii români ca și stăpânii de sclavi nord-americani. Mă mir că ambasada SUA nu a luat poziție față de această nouă evlavie a foștilor stăpâni de iobagi și exploatatori ai poporului oprimat. Umilirea revoluției de emancipare socială și națională de la 1784 de către autorități și ignorarea manifestărilor de la Țebea au fost picătura care a umplut paharul nemulțumirii românilor, care nu doresc să se perpetueze proslăvirea personalităților care au fost stăpâni de iobagi și nici a istoriei când românii erau exploatați, discriminați și persecutați etnic și religios în Transilvania. Românii vor adevărul și respect pentru istoria lor.

Din păcate, anul acesta a fost interzis datorită pandemiei spectacolul folcloric de la Țebea, asta în timp ce sute de mii de oameni erau prezenți la un festival electronic la Cluj-Napoca. Politicienii de la București nu au venit să aducă omagiul lor la mormântul Crăișorului Munților de la rădăcina gorunului lui Horea, ci au preferat să participe la dezvelirea statuii unui stăpân de iobagi la Sibiu și la festivalul electronic. Și totuși, ca un semn al destinului, zilele acestea s-a întâmplat minunea de la Țebea, care ne dă speranță. Puțini știu că Avram Iancu a fost nepotul lui Horea și nu întâmplător patrioții ardeleni l-au înmormântat la umbra gorunului lui Horea. O tânără tulpină, cu câteva frunzuliţe de stejar, a răsărit la rădăcina Gorunului lui Horea, din cimitirul de la Ţebea, după mai bine de 15 ani în care s-a crezut că arborele, vechi de 400 de ani şi declarat monument istoric, s-ar fi uscat cu totul. Gorunul lui Horea are o circumferinţă de aproape nouă metri, iar istoria locurilor a consemnat faptul că sub acest copac moţii au fost chemaţi la luptă de către Horea, unul dintre capii răscoalei de la 1784. Descoperirea vlăstarului de gorun a avut loc în urmă cu câteva zile, în timpul pregătirilor pentru Serbările Naţionale de la Ţebea. Ultima creangă viabilă a Gorunului lui Horea s-a rupt în anul 2005, în urma unei furtuni puternice, iar de atunci s-a crezut că stejarul s-a uscat definitiv. E un semn al destinului și un îndemn spre renaștere a românilor, care nu mai vor să fie iobagi și exploatați în propria țară ca pe vremea lui Horea. O democrație europeană nu poate fi viabilă în țara, în care stăpânii și exploatatorii de iobagi și care discriminau poporul sunt proslăviți prin statui de bronz. Sistemul pseudo-feudal a murit încă din 1918 în Ardeal. Gorunul lui Horea ce umbrește mormântul lui Iancu parcă ne spune: Români, treziți-vă!