Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 17 → 2025
ERAI NUMAI ÎN VIS
.
Ultima oară când te-am visat erai o stea
Care sub dantela norilor dansa,
În nopțile cu lună adesea luneca,
Și dulce pe pământ se rostogolea.
.
Mereu te plimbai printre norii uriași
Și deodată ți-am recunoscut ai tăi pași,
Erai tânără și frumoasă ca o floare,
Doreai să fii iubită de fiecare.
.
În nopțile fără somn neliniștite
Un noian de gânduri îți veneau în minte,
Iar atunci când deveneau realitate
Alunecau pe apa sâmbetei toate.
.
Din inima ta râu de dragoste se revărsa,
Cuvântul tău lumină cerească era,
De atâta lumină credeam cu ardoare
Că umbrele iubirii se nasc în depărtare.
.
Aveai o anumită măreție a ta,
Numai lunii pline te puteai adresa,
Propovăduiai numai și numai speranță,
Te bucurai de tot ce era bun în viață.
.
Totuși, mă întreb dacă ești numai în vis,
Mă întreb dacă nu ești decât visul
Dorului meu de dragoste când îmi zâmbești
Și cu mine vrei să te împrietenești.
Drept de autor © 2009-2025 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania