Autor: © Florin BĂLĂNESCU
Foto: © Fostul conac Calimah din Zorleni, Arhiva personală.
Agata © 1994 – 2026 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate.

Despre fostul conac Calimah din satul Zorleni, comuna cu același nume, județul Vaslui, profesorul Elena Monu mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2010, la Bârlad.

– Doamnă Elena Monu, cine a construit acest conac și când anume?
– Clădirea [ce se afla la 28 km de Murgeni] a fost înălțată, în jurul anului 1800, de vornicul Alecu [Alexandru] Calimah.

– Cine a fost proprietarul?
– Proprietarul moșiei de la Zorileni (vechea denumire a localității actuale) a fost Alecu Calimah [1781-1837], descendent al unui neam de răzeși deveniți mici boieri. Deși numele are rezonanță grecească, pentru că, în perioada fanariotă, unii membri ai familiei și l-au elenizat în Callimachi, el este unul pur românesc, derivat de la un strămoș cu numele de botez sau porecla Călmașu [Calmășul]. Pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, doi dintre ei au ajuns domnitori ai Moldovei – apoi, și alții. În ultima perioadă a vieții, Alecu Calimah a fost contemporan cu o rudă a sa dintr-o altă ramură, Scarlat Calimah, ultimul domn al Moldovei din această familie [1806; 1812-1819] și penultimul dintre domnitorii fanarioți.

– Cât de mare era proprietatea și din ce consta?
– Moșia era una dintre cele mai mari din sudul Moldovei și cuprindea mult teren arabil, fânețe, păduri, vii și livezi. În jurul conacului, se găseau alei pietruite străjuite de arbori și flori, o fântână, un bazin, grajduri, hambare, magazii și alte acareturi, curtea fiind împrejmuită de un gard prevăzut cu o poartă de acces.

– Faceți, vă rog, o descriere a conacului.
– Contrar tradiției vechilor conace boierești, care erau niște case țărănești mai mari, cu parter înalt și cerdac, această clădire era impunătoare, cu ziduri groase de peste 1 m, alcătuită din subsol (cu rol de pivniță), parter și etaj, cuprinzând cel puțin opt camere. Încăperile de la fațadă erau mai înalte, iar, în jurul salonului, erau dispuse dormitoarele. Jos, era o sală din care dădeau două odăi mai mari, de unde pornea o scară interioară spre etaj.

– Familia boierească a avut contribuții în favoarea comunității locale?
– Alecu Calimah a avut raporturi excelente cu sătenii, pe care i-a ajutat de fiecare dată la nevoie. Fiica sa Ruxandra [1808-1892], căsătorită cu [logofătul Ștefan Catargiu și, apoi, cu] hatmanul Alexandru Rosetti-Roznovanu, a avut grijă de Mănăstirea Măgarului [astăzi, Bujoreni], ridicată de un unchi al său.

– Cine au fost proprietarii ulteriori ai domeniului?
– După moartea lui Alecu Calimah, aici a locuit (deși avea o reședință și la Iași) fiica sa Ruxandra. După aceea, proprietatea a fost cumpărată de Regele Carol I, care a avut la Zorleni, la Bujoreni și în alte sate dispărute între timp o moșie de câteva mii de hectare ce constituia domeniu regal. Acest loc a fost frecventat, între alții, de Regele Carol I, Regina Elisabeta, Principele moștenitor Ferdinand și Principesa Maria.

– Ce s-a întâmplat cu conacul la instaurarea regimului comunist?
– Clădirea a avut mai multe destinații, între care cea de internat al Liceului Agroindustrial [în prezent, Liceul Tehnologic Marcel Guguianu] din Zorleni, după care a fost demolat în 1982.

– Există morminte ale membrilor familiei în zonă?
– Aici, nu sunt; osemintele unor rude ale Ruxandrei Rosetti-Roznovanu se află în osuarul bisericii vechi de la Mănăstirea Bujoreni.

– Ce urmași ai neamului Calimahilor se știu?
– Cel mai cunoscut a fost Scarlat Callimachi [1896-1975], supranumit „prințul roșu” pentru ideile sale de stânga, descendent colateral al lui Alecu Calimah.

Florin Bălănescu