ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X
Primit pentru publicare: 15 Apr. 2018
Autor: Dorina RODU
Publicat: 15 Apr. 2018
Editor: Ion ISTRATE

Gheorghe Median – un protector al memoriei culturale botoșănene

 Cultura e puterea cea mai tare de pe pământ şi e o cetate nouă a unităţii naţionale.
Simion Bărnuțiu

Gheorghe Median s-a născut în județul Prahova, la 11 octombrie 1949. Este publicist, eseist, istoric și un important apărător al memoriei culturale botoșănene. A ajuns în Botoșani datorită primirii unei repartiții la muzeul din Botoșani. „Destinul a făcut să vin și să rămân la Botoșani și să nu vreau să plec niciodată de aici. Eu cred că foarte multă lume mă crede botoșănean. M-am legat și am și făcut să se simtă că iubesc acest oraș. Cu o bucurie pe care nici nu o pot exprima în cuvinte.”[1]. A colaborat cu articole de istorie, evocări și prezentări de carte la anumite publicații periodice printre care: Clopotul, Forum Cultural, Luceafărul (Botoșani), Gazeta de Botoșani ș.a. Este autorul studiului monografic Ileana Turușancu (Editura Agata, Botoșani, 2004), carte care a apărut sub egida Muzeului Județean Botoșani și cuprinde scrisori cu o valoare deosebită pentru memoria culturală, deoarece aici găsim date, evenimente istorice și, bineînțeles, preocupări ale intelectualilor din acea perioadă. În această carte, autorul reamintește importanța personalității profesoarei Ileana Turușancu (1909-2004), care se numără printre oamenii de seamă ai județului: „Activitatea didactică, nu este singurul domeniu în care profesoara Ileana Turuşancu s-a afirmat. Cu reale disponibilităţi pentru activitatea de cercetare ştiinţifică, ea s-a numărat printre cei mai activi membri ai filialei locale a Societăţii de Studii Istorice şi Filologice, elaborând numeroase studii ştiinţifice, susţinute în cadrul unor sesiuni de referate şi comunicări organizate la Botoşani, Suceava sau Iaşi”[2]. Printre cărțile semnate de Gheorghe Median se numără și: Nicolae Iorga și Botoșanii – legături epistolare (Editura Agata, Botoșani, 2006), Octav Onicescu – Scrisori către Luigia (Editura Agata, Botoșani, 2012), Botoșani [album] (în colab. cu Dușa Ozolin; Tip.Honterus, Sibiu, 2000), Armenii în istoria și viața orașului Botoșani (în colab. cu Ștefan Iovanesian; Tip. Ria, Botoșani, 2001), ), Botoșani [album] (în colab. cu Florin Bondrilă; Eurofilm-Media Promotion, București, 2010); îngr. ed.: G. Leonardescu și N. Adamiu – Povestiri alese (Editura Agata, Botoșani, 2011); Județul Botoșani [album] (în colab. cu Dușa Ozolin, Editura Pim, Iași, 2012).

Precum Herodot în timpul său a tratat și consemnat evenimentele, dar și personalitățile acelor vremuri, așa și Gheorghe Median, ca un părinte ce recunoaște valorile plaiurilor botoșănene, luptă pentru protejarea și scoaterea lor din negura indiferenței ce se așterne în valuri din ce în ce mai groase peste respectul și aprecierea oamenilor de seamă care contribuie la dezvoltarea și, de ce nu, la continuitatea culturii literare. „De câteva decenii, multe decenii, aproape de un secol, cultura română e frigidizată, nu de la natură, ci de la beliturile care vor cu orice preț să fie deasupra hăului. Cultura română nu-și mai poate iubi cititorii, nu-și mai poate onora trecutul. Ea care, totuși, e familia minților noastre leneșe, nu se scrie singură...”[3], în ciuda acestui trist adevăr, Gheorghe Median, fiind conștient de faptul că niciodată cultura nu se va scrie singură, își aduce importanta contribuție, nu doar prin cărțile semnate de domnia sa, ci și prin numeroasele articole în care combate sfâșietorii (care cel mai probabil nu pot dormi dacă nu încearcă din răsputeri să îngenuncheze puțin câte puțin cultura literară și nu numai), ce batjocoresc în mod constant cultura română și personalitățile de seamă care luptă pentru a o dezinfecta de paraziții ce bântuie pe la orice cotitură umbroasă a acestei țări; „<Somnul raţiunii naşte monştri> spunea marele pictor spaniol Francisco de Goya. Să ţinem cont de acest avertisment şi să nu lăsăm neamendate faptele care-l ating pe Eminescu. Lăsând pe oricine să facă ceea ceea ce doreşte în privinţa lucrurilor care-l privesc pe marele poet, vom constata, poate nu peste multă vreme, că Ipoteştii vor deveni un loc oarecare din România. Se vrea oare  acest lucru?”[4].
”Urmăresc cu atenție viața culturală a Botoșaniului și nu pot să nu constat un fapt  ciudat – pe cât de diversă este gama activităților culturale oferite publicului, pe atât de anemică este reflectarea lor în presa locală”[5] – acest fragment a fost preluat dintr-un articol ce se intitulează „Cui îi mai pasă de memoria culturală a Botoșaniulur”  și cred că ar trebui să ne considerăm norocoși, că avem un asemenea combatant printre personalitățile botoșănene, căci dvs., domnule Gheorghe Median chiar vă pasă de memoria culturală a județului Botoșani, cu toate că nu sunteți născut pe aceste plaiuri și, bineînțeles, mai sunt oameni, asemenea domniei voastre, cărora le pasă de memoria culturală a județului, problema este că sunt puțini, mult prea puțini…

Prin lupta, contribuțiile, munca și consecvența Domniei sale de a combate vicisitudinile acestor vremuri, Gheorghe Median a devenit una dintre personalitățile de seamă, un protector al memoriei culturale botoșănene, un gladiator în viața culturală a județului Botoșani.

Note:

[1] MEDIAN, Gheorghe: Botoșanii nu mai au altă șansă în afară de cultură!, reportaj apărut pe site-ul știri.botoșani.ro;
[2] MEDIAN, Gheorghe: „Ileana Turușancu”, Ed. Agata, 2004;
[3] IFRIM, Marin: Consumatori de succes din resturi. Hiene știrbe, articol apărut în revista Luceafărul, 14 Apr.2018;
[4] MEDIAN, Gheorghe: Demitizarea spaţiului eminescian. Sfinţii cu nimburi negre nu mai au loc in biserica poetului?, articol apărut în rev. Luceafărul;
[5] MEDIAN, Gheorghe: Cui îi mai pasă de memoria culturală a Botoșaniului, articol apărut în rev. Luceafărul, 30 Mart.2017.