Ionuț Țene, născut la 23 februarie 1972 în Drăgășani, județul Vâlcea, este una dintre personalitățile culturale ale Clujului postdecembrist, ale cărui preocupări se întrepătrund armonios între cercetarea istorică, activitatea administrativă în domeniul cultural și creația literară. Cu o formație intelectuală solidă, definită prin absolvirea Facultății de Istorie a Universității „Babeș-Bolyai” (1995), a două masterate – în Relații Internaționale (UBB) și Drept Comunitar (UBV), precum și prin obținerea titlului de doctor și, ulterior, a unui postdoctorat la UBB (2008–2013) – Ionuț Țene își afirmă identitatea intelectuală printr-o activitate de cercetare și creație intensă și coerentă.

• Din punct de vedere profesional, el activează în administrația publică locală din Cluj-Napoca încă din 1996, ocupând funcția de consilier coordonator în cadrul compartimentului de Învățământ, Cultură, Culte și Sport, contribuind astfel direct la viața culturală a urbei. În paralel, s-a implicat activ în viața civică și asociativă, fiind vicepreședinte al Ligii Scriitorilor Români și membru al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Cluj, dar și membru al Sindicatului Civitas încă din 1996.
• Publicistul și istoricul: o voce a memoriei colective
• Opera publicistică și științifică a lui Ionuț Țene reflectă o preocupare consecventă pentru cercetarea istoriei recente a României, cu accent pe perioada comunistă, mișcările studențești anticomuniste și destinul universitar clujean. În paginile unor reviste de prestigiu precum Magazin Istoric, Cetatea Culturală, Anuarul de Istorie Orală sau Tribuna Ardealului, Țene a abordat teme esențiale pentru înțelegerea procesului de comunizare a învățământului superior românesc, a represiunii ideologice și a rezistenței intelectuale.
• Volumele sale științifice – Manifestații studențești anticomuniste la Cluj în 1946 (1999), Clujul universitar în memoria colectivă (1944–1948) (2009), Biografii universitare clujene. Mărturii orale (1959–1989) (2013) – sunt rezultatul unei cercetări temeinice, bazate pe istorie orală, documente de arhivă și contextualizare riguroasă. Lucrările sale reușesc să contureze o frescă a luptei pentru libertate intelectuală în perioada postbelică, cu accent pe destinul universitar al Clujului, oraș în care identitatea națională și modernitatea au dialogat constant în secolul XX.
• Temele de interes ale autorului includ, de asemenea, spiritualitatea ortodoxă și martirajul în închisori – aspecte ilustrate în lucrările Reflecții critice despre o teologie a istoriei (2001), O biografie teologică a Sfântului Închisorilor (2017) și Neînfrânții – Reeducarea de la Aiud (2023). Istoria este înțeleasă de Ionuț Țene nu doar ca analiză rece a faptelor, ci ca o construcție a memoriei colective și un act de conștiință națională.
• Poetul: între meditație și solitudine
• Pe lângă lucrările de istorie, Ionuț Țene se remarcă și ca poet, având o lirică introspectivă și gravă, înrădăcinată într-o sensibilitate modernă, adesea elegiacă. Volumele Viața mea, clipele (2007), Ridurile pietrei (2018) și Solitudini (2021) se constituie în veritabile confesiuni lirice, explorând teme precum timpul, singurătatea, meditația asupra morții și transcendenței. Poetul îmbină, cu naturalețe, nota autobiografică cu simbolismul clasic și cu un discurs sobru, de factură reflexivă.
• Critica literară a remarcat tonul grav și asumarea unei viziuni etice asupra vieții în lirica sa. Așa cum observă Al. Florin Țene în prefața volumului Solitudini, „poezia lui Ionuț Țene este o sinteză a spiritului contemporan, dar cu rădăcini adânci în marile teme ale liricii universale: singurătatea, destinul, moartea, credința”.
• Recunoaștere și relevanță
• Prin întreaga sa activitate – administrativă, civică, științifică și literară – Ionuț Țene și-a construit un profil de intelectual public angajat, preocupat de afirmarea identității naționale și a valorilor culturale autentice. Cărțile sale recente, precum Avram Iancu – secvențe biografice (2024) și Pe urmele valahilor uitați. O etnogeneză românească (2025), aduc în discuție teme fundamentale pentru cultura română contemporană: redescoperirea figurilor eroice și revalorizarea moștenirii istorice a poporului român.
• Aparatul critic și rigoarea științifică a autorului sunt dublate de o implicare afectivă profundă în temele tratate, ceea ce face ca scrisul său – fie istoric, fie liric – să poarte o marcă personală distinctă. Din această perspectivă, Ionuț Țene se înscrie în rândul cercetătorilor și scriitorilor pentru care actul cultural este în mod organic legat de identitatea națională, de memoria comunitară și de o viziune morală asupra trecutului și prezentului.
• Nicolae Tomescu

• Note critice:
  Doru Radosav, Istoria orală în România postcomunistă, Cluj-Napoca, 2015
• 
  Bibliografie
• Ioan Lupaș, „Memoria ca formă de istorie”, în *Ardealul literar*, nr. 3, 2022.
• Doru Radosav, *Istoria orală în România postcomunistă*, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2015.
• Ionuț Țene, *Manifestații studențești anticomuniste la Cluj în 1946*, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 1999.
• Ionuț Țene, *Clujul universitar în memoria colectivă (1944–1948)*, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2009.
• Ionuț Țene, *Biografii universitare clujene. Mărturii orale (1959–1989)*, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2013.
• Ionuț Țene, *O biografie teologică a Sfântului Închisorilor*, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2017.
• Ionuț Țene, *Neînfrânții – Reeducarea de la Aiud*, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2023.
• Ionuț Țene, *Avram Iancu – secvențe biografice*, Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2024.
• Ionuț Țene, *Pe urmele valahilor uitați. O etnogeneză românească*, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2025.