Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 1 (121), ianuarie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Legea pentru refacerea clădirilor școlare primare și înființarea ,,Casei Școalelor”, operă a Ministrului Instrucțiunii Publice Petre Poni, și Reforma Învățământului realizată Spiru Haret

Primit pentru publicare: 07 Ian. 2019
Autor: Alexandru HRISCU, Cluj – Napoca
Publicat: 15 Ian. 2019
© Alexandru Hriscu, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.ro

III. 5.

Legea pentru refacerea clădirilor şcolare primare şi înfiinţarea Casei Şcoalelor promulgată în timpul ministeriatului lui Petre Poni, la 9 martie 1896, a avut un rol esențial în dezvoltarea școlilor și liceelor românești prin faptul că au fost înființate niște organe școlare administrative locale, instituții extraordinare pentru învățământul românesc, care au editat și tipărit manuale, volume diverse de carte, mărind astfel colecţiile de bibliotecă existente și s-au înființând noi biblioteci în cadrul școlilor primare, gimnaziale sau licee. Casa Școalelor a avut un rol esențial în dezvoltarea bibliotecilor din cadrul Liceului ,,Laurian”, dar și pentru dezvoltarea personală a elevilor Liceului (și nu numai) ce puteau consulta din biblioteca Liceului volume precum: “Istoria lui Mihai-vodă Viteazul” de Nicolae Bălcescu, etc.

Acest organ al învățământului a dotat biblioteca Liceului ,,Laurian”, constant, luând fiinţă concomitent şi bibliotecile de clasă[1], cu manuale școlare de o nevoie imediată în desfășurarea cursurilor (precum dicționare, enciclopedii, etc.), acestea mărindu-şi volumul de carte de la an la an.

Ținând cont că cercetarea de faţă se referă la o instituție școlară, trebuie să fie  menționată Legea Haret. Această lege a reformat învățământul românesc, a reactualizat și completat Legea învățământului din 1864, astfel, după cum se observă: ,,Încă din decembrie 1896, ministrul instrucțiunii de atunci G. Mîrzescu, cere cadrelor din Laurian a se întruni pentru a-și exprima părerile față de proiectul legii învățământului realizat de antecesorul său Petre Poni. După discuţiile ce s-au purtat chiar şi în perioada sărbătorilor de iarnă, la 22, 28 decembrie, 1 şi 4 ianuarie profesorii trimit un memoriu în care îşi exprimă părerile, obiecţiile şi modificările propuse de demersul lor a rămas fără urmări din cauza retragerii proiectului. Astfel legea nu a mai fost votată și în octombrie 1897 ei vor primi două exemplare din Anteproiectul de modificare a Legii Învățământului în același scop consultativ părerile lor fiind trimise ministrului prin raportul direcțiunii din 10 noiembrie 1897”[2]. Astfel, putem vedea că și profesorii Liceului au fost consultați despre această problematică. După dezbaterile parlamentare, Legea Haret este admisă printr-o circulară din 29 septembrie 1898. Această mare reformă a învățământului impunea printre multe altele, parcurgerea a două cicluri de patru ani, adică gimnaziul și liceul (ciclul inferior și superior), examene la concursul de admitere în clasa I la Limba Română și Aritmetică, limitarea numărului elevilor la maxim 50 per clasă, și examene la sfârșitul fiecărui an.[3]

Interesant este faptul că s-au introdus uniformele (elevii Liceului Laurian au fost nevoiți să poarte șapca impusă de directorat) și prin ordonanța 3253 din 22 aprilie 1897 s-a precizat ,,a se serba de către toate instituțiile de învățământ zilele cu caracter național și patriotic începând chiar cu 10 mai 1896”[4]

În monografia Liceului din 1999 este relatat faptul că marele profesor universitar A. D. Xenopol din Iași a ținut o conferință cu titlul ,,Industria și comerțul României”  în anul 1899, organizată cu sprijinul Societății Domnișoarelor din Botoșani, în vederea strângerii de fonduri pentru ,,elevii silitori dar fără mijloace materiale de pe la școlile publice.”[5] Foarte lăudabilă această inițiativă, și vom vedea pe parcursul lucrării de față că aceste inițiative vor lua amploare, biblioteca Liceului îmbogățindu-se cu această ocazii.

Note:
[1] Dar și din achiziția proprie din bugetul Liceului.
[2] Ibidem, p. 61.
[3] Ibidem, p. 60.
[4] Anuarul op.cit., 1921-22,  p. 22.
[5] Mihai Ioan, et. al., op. cit.,  p. 63.