Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 11 (131), Noiembrie 2019
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

La cenaclul „Artur Silvestri „ al Ligii Scriitorilor
                                               Medalionul literar “Memoria ca pagină de istorie “

Primit pentru publicare: 29 Nov. 2019
Autor: Liliana DEREVICI, Ofițer de presă a Ligii Scriitorilor Români
Publicat: 29 Nov. 2019
© Liliana Derevici © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE
Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate[at]gmail.com  sau editura[at]agata.

Artur Silvestri, scriitor al cărui nume îl poartă cenaclul literar al Ligii Scriitorilor Români, născut la 19 martie 1953 în județul Teleorman, s-a stins din viață la 30 noiembrie 2008, în zorii zilei de Sfântul Andrei și în preajma sărbătorii naționale a românilor-1 Decembrie. Artur Silvestri este pseudonimul lui Gabriel Tîrnăcop, scriitor român și ziarist dar nu numai, ci și editor, critic literar, artist plastic, compozitor, sociolog, promotor cultural, întemeietor de organizații culturale și cetățenești, într-un cuvânt o personalitate complexă dar și contradictorie. Mărturii privind activitatea sa sunt adunate într-un volum „In memoriam Artur Silvestri”, editura Carpathia în 2009. În acest volum semnează nu mai puțin de 61 de scriitori, clerici și alți oameni de cultură, inclusiv președintele Ligii Scriitorilor Al.Florin Țene..

În debutul ședinței cenaclului literar de astăzi, domnul Iulian Patca a împărțit tuturor participanților ultimul număr al revistei „AGORA LITERARĂ” iar domnul președinte al  AL. FLORIN ŢENE a distribuit tuturor ziarul local „FĂCLIA” unde domnia sa a scris o recenzie despre noul număr al revistei Ligii Scriitorilor Români „AGORA LITERARĂ”, apărut în decembrie 2019, afirmând că această revistă este structurată pe 3 paliere: poezie, proză și critică literară și evidențiind pe fiecare palier numele scriitorilor respectivi care apar în revistă.

După care doamna prof. VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ, președinta cenaclului, a deschis ședința mulțumind tuturor participanților pentru prezență și evidențiind oaspeții veniți de departe: domnul dr. Mihai Ganea din Baia Mare, poetele  Mariana Cristina Popan și Ionela Sima tot din Baia Mare, domnul Vele, Nicolae Suciu din Gherla, poeta Raveca Vlasin din Dej și doamna Zamfira Toderici.

Momentul cel mai important a fost lansarea cărții doamnei Maria Someșan „Rădăcini. Dorință și speranță”.Scriitoarea menționează faptul că pe prima pagină din „Medial Jurnal” din SUA a apărut Klaus Johanes felicitat cu ocazia câștigării celui de-al doilea mandat de președinte al țării noastre, iar dedesubt cu roșu a apărut un interviu pe care l-a dat băimăreanul Ionel Sima în care vorbește despre Liga Scriitorilor Români cum a fost dânsul încurajat să scrie când a fost tânăr pensionar ezitant. În articol sunt menționați prolificul scriitor și promotor cultural Al. Florin Țene, domnul Iulian Patca, președintele filialei Cluj a Ligii Scriitorilor Români și doamna Voichița Pălăcean Vereș.

A urmat informarea lunară asupra activităților desfășurate şi cărților și revistelor apărute făcută de domnul președinte al Ligii Scriitorilor, Al. Florin Țene care a spus, încă de la început că în urmă cu câteva zile. a avut loc tripla lansare de carte și aniversarea a 80 de ani a doamnei prof. Lucia-Elena Locusteanu.

În 27 noiembrie la Liceul „Tehnofrig” s-a desfășurat un moment de poezie și muzică patriotică cu ocazia Zilei Naționale a Românilor unde au participat doamna prof. Lucia Vlad, alături de un scriitor coleg din Ligă și un profesor de la Liceul de Muzică „Sigismund Toduță”. Tot odată Liga Scriitorilor a  mai avut loc un parteneriat cu studenți din ASCOR.

În 19 noiembrie Filiala Constanța a sărbătorit 10 ani de existență și au editat revista „Dobrogea culturală” care cuprinde județele Constanța, Tulcea și Galați.

Domnul Alexandru Birou . nu și-a mai continuat activitatea fiind aleasă de adunarea generală a filialei Constanța scriitoarea Vasilica Mitrea . Dânsul a fost recompensat de către Al.Florin Țene cu diploma Medalia “Virtutea literară”, iar revista a primit “Diploma de excelență:, și Vasilica Mitrea a primit Diploma “Virtutea Literară “, semn de prețuire pentru activitatea depusă în slujba culturii române.

Așa cu a intrat în tradiția  cenaclului Al.Florin Țene a prezentat și comentat cărțile și revistele primite pe adresa Ligii Scriitorilor:

• Maria Someșan-„Rădăcini. Dorință, speranță”
• Lucia Cosmina Vlad-„Valoarea suferinței”
• Teofil Mândruțiu-„Cusături în torente”
• Lazăr Magu- „Pași pe cupolă”
• George G. Echim-„Întoarcerea în ființă” și „Echimisme”-antologie de versuri aforistice
• Toth Arpad-„Istoria unui tăietor de lemne”
• Marilena Raghinaru-„Iubirea ca o poezie” și „Căutări pe tărâmul unui vis”
• Ionel Arădoaie-„Cântec pentru iubita mea” (poezii)
• Ioan Velica- „Personalități evreiești din Valea Jiului”
• Damian Todiţa-„Reveniri în timp și spațiu”
• Calistrat Robu-„Misterul lupului alb”
• Florin Țene-„Punte prin cuvinte” vol. I
• Zamfira Toderici-„În dulce grai”
• „Claviaturi”-revistă trimestrială de poezie în care au scris și Al. Florin Etne și Iulian Patca, apărută la Brașov
• Revista „Nord-Est cultural”, redactor șef Dan Teodorescu
• „Uscând o lacrimă”-revistă de cultură, istorie, turism și tradiții din Buzău, editată de Dumitru K Negoiță, președintele filialei Buzău a Ligii Scriitorilor
• Iustinian Gr. Zegreanu “Mic tratat de deflorare…intelectuală “
• Onel Mihalache”Un trandafir prea repede veștejit “, “Fântâna cu uluc “și “Poezii cu rimă și fără rimă. “

În continuare, domnul Nicolae Suciu și-a prezentat activitatea sa pe care a avut-o la Cenaclul literar „Artur Silvestri” din Cluj-Napoca după pensionare, domnia sa având 82 de ani și 58 de ani de căsătorie, scriind  cartea  „Razele amurgului” după care  a recitat o poezie a Magdei Isanos: „ Un bătrân către fiul său” .

Momentul central l-a constituit lansarea cărții doamnei Maria Someșan–„Rădăcini. Dorință, speranță”. Despre carte a vorbit Voichița Pălăcean Vereș, și domnul Al. Florin Țene .

În cuvântarea sa Iulian Patca a  sintetizat foarte frumos câteva observații: cartea este „e un roman-fluviu, poveștile decurgând una din alta.Personalitatea autoarei este de o sensibilitate aparte datorită destinului aparte pe care l-a avut, greutăților prin care i-a fost dat să treacă și care în loc să o înfrângă au făcut-o o învingătoare în confruntarea cu destinul.Aceasta este a cincea carte, fiecăruia dându-i un titlu pe care apoi l-a întărit cu o explicație.Subiectul este predilect iar personajele sunt vii, interesante, bine conturate. Ele sunt creionate ca o tușă de penel care îți rămân în memorie-Ana, Ștefan, Dumitru, Aura, Aneta. În interiorul personajelor autoarea face introspecții fine și psihologice, descifrând trăirile lor și înfățișându-le direct dar subtil și într-o manieră modernă.

Altă dimensiune a acestei proze sunt descrierile, peisajele României ca de exemplu-Cheile Bicazului, Lacu Roșu, Hanul Ancuței, Cetatea Soroca, Mănăstirea Căpriana, etc., locuri mirifice pe care domnia sa spune că noi nu le cunoaștem suficient. Acesta este un prilej de educatei patriotică, istorică, geografică pe care îl abordează autoarea.

Cartea are limpezime fiind scrisă într-un stil frumos lăsând finalul în suspans. Este vorba de o fată, adoptată căreia îi moare mama care a înfiat-o și care după moartea acesteia merge în căutarea rădăcinilor familiare.

Al.Florin Țene, în cuvântarea sa a specificat că  a publicat în 4 reviste comentarii asupra acestei cărți, vorbind și la lansarea acesteia la Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Dânsul a scos în evidență palierul etic și stilistic prezentat, fiind același în toate cărțile autoarei. Este vorba de o cronică de familie. Cartea are 9 capitole cu o prefață scrisă de dr. Constantin Victor Măruţoiu, fiind o adevărată Saga. Proza narativă cuprinde povestiri și legende istorice cu caracter eroic aparținând popoarelor  scandinave. Este vorba de un fel de cronică, un roman totul fiind împletit cu momente eroice din istoria locurilor prin care trece. Autoarea face un evantai policrom al Nordului Bucovinei. Este o monografie de familie. Romanul pare a fi autobiografic. Totul e o reușita ce degajă o înaltă temperatură morală, un eseu de patriotism.

În final doamna Maria Someșan a luat cuvântul afirmând că ceea ce a mobilizat-o să scrie sunt publicul, cititorii. Apoi a explicat titlul ca fiind o asemănare cu rădăcinile unui copac care nu ar crește dacă nu ar avea rădăcini. Rădăcini pentru dânsa înseamnă familie inclusiv prieteni. E important ca toți copiii să-și cunoască familia și istoria țării în care trăiesc. Domnia sa face voluntariat cu grupuri de părinți care au adoptat copii, acesta fiind iar un motiv pentru care a scris aceste cărți. A mulțumit celor care i-au făcut recenzii, celor care au sfătuit-o să scrie și cititorilor.

Următorul moment a fost prelegerea făcută de domnul prof. Vasile Sfârlea, despre momentul Marii Uniri, 1 Decembrie 1918, o conferință apreciată de numerosul public cu aplauze prelungite.

Iar în final au fost recitate poezii de către doamna Lucia Vlad, fiind vorba de o poezie patriotică „Statornicie” de Nicușor Constantinescu, domnul dr. Mihai Ganea din Baia Mare a recitat emoționantul poem scris de dumnealui „Părinți uitați”, domnul Vasile Gădălin a recitat poezia sa „Amprentele”, doamna Amalia Ionela Sima a recitat poezia „Straie de sărbătoare„ iar domnul Al.Blaga; „Să făurim Unirea Mare”. Poeta  Raveca Vlașin  a citit 3 poezii „Septuagenarul”, „Succint bilanț aniversar la 50 de ani de căsnicie” şi „Ce-i patria”, în continuare doamna Mariana Cristina Popan  a citit o poezie patriotică „Sunt român în suflet și gând” , doamna Zamfira  Toderici, poezia „Un dulce grai”, iar secretarul general al Ligii Scriitorilor Gavril Moisa a recitat din Topârceanu și o creație proprie.

Următoarea ședință a cenaclului va avea loc în 20 ianuarie 2020.

Sărbători fericite și la mulți ani cu sănătate și bucurii de suflet!