ROMÂNIA ÎN ANUL MARII UNIRI – C[entum]
Revista Luceafărul (Bt), Anul – X

Tănase GROSU

LOGOPOEIA – MELOPOEIA

Întâi Poetul – Soarele
e-al doilea. (Emily Dickinson)

Născându-mă pierdui o Sferă
Pâlc după pâlc, zile si nopţi
Umplut-au cavernele Neantului
Strivind pântecele Paradisului

Prisosul Iubirii picuratu-l-am
Pe Lucruri, Fiinţe si Fapte
Am dat răgaz Luminii să mă-nvoalte
Lăsat-am liber tangajul
Gândului printre Cuvinte.

Alalai, ie, paian!

Ei, tu, Poezie, precum kadamba
Cu miresmele-ţi mă-nvălui
Şi-n narcoza  ta mă mistui
Amuşinând vocabule , cuvinte
Răvăşind gânduri, sentimente
Mă-nvrednicesc  să-mbrac Firea
În marame şi brocard de poeme.

Viaţa-mi  e totul şi nimic:

Se mistuie în a Poeziei Armonie
Tânjind  s-atingă-n treacăt
Esenţa nepătrunsă a Lumii.

Şi totuşi, totuşi …
În fiece cuvânt mijeşte o Poemă.
Scâncet de consoane – şopot  de vocale
Metafore-n vâltoare…
Vestesc un vers domnesc
Ca un măr punic de zemos.

 Se dedica extraordinarei scriitoare
   Ioana Pârvulescu,adepta „viziunii” în poezie.