Mea culpa
Autor: Romulus Ungureanulnvitaţie la lectură
- Din umbra unei pene, eu exist
- În bucurie și aproape trist
- Și cu penița zgârii lumea toată
- Cum mă zgârie și ea câte o dată
- Cerneala curge peste lumea mea,
- Și-mi îneacă sentimentele în ea
- Cuvintele se nasc și mor
- Pe foaia albă din izvor
- Dar cât de greu s-aliniază
- Ideile pe-o frunte trează
- Ori cât de greu își știe locul
- Cuvintele sau dialogul
- Vor mulți penița s-o usuce
- Pe adevăr chiar pot să-l culce
- Dar scrisul meu e o răscoală
- Curg tușuri sângerii în fală
- Lumini și umbre se urzesc
- Povești frumoase putrezesc
- Pe scara lumii deșirat
- Stă un discurs prea spânzurat
- Întâi mi-a fost cuvântul
- Și viața și mormântul
- Apoi mi-a fost tăcerea
- Și dragostea, durerea
- Pe gene îmi răsare pomul
- Din gemete aud și omul
- Zăresc apoi lumina și conturul
- Și întunericul și furul
- Păcatul l-am creat cumva
- Din noapte și din strălucirea sa
- Dar firul ierbii are vârf
- Și viața omului un stârv
- Pe multe foi sunt visele uitate
- Puhoi și de dorințe îngropate
- Mă roagă moartea s-o zăresc
- Doar din peniță, parcă mai iubesc
- Știu, floarea de nu mă uita
- În prima vară, fân va sta
- Din umbra penei înălțate
- Va curge numele, uitate
- De voi cu gând zgârcit
- Un nume trist și obosit
- De soartă foarte răvășit
- Va fi cu greu și de-ndoit
- Prea simplu poate la citit
- Mea culpa.
Rubrica: lnvitaţie la lecturăAutor: Romulus Ungureanu
Distribuie: Facebook LinkedIn WhatsApp E-mail
