• Primul și cel mai statornic angajat al stației, își continuă și azi activitatea, cu multă pasiune și dedicare
  

  ---

   

Stația meteorologică din Munții Călimani, amplasată pe Vârful Rețitiș la altitudinea de 2021 m, face parte din rețeaua națională de observație meteorologică din România, aparținând de Centrul meteorologic regional Moldova-Iași. Aceasta colectează date despre temperatură, umiditate, precipitații, vânt și alți parametri meteorologici, contribuind la prognoza vremii și la studiile climatice. Munții Călimani sunt bine-cunoscuți pentru biodiversitate și peisajele naturale spectaculoase. De asemenea, altitudinea și condițiile climatice specifice ale regiunii pot genera fenomene meteorologice diverse.

Povestea meteorologului Laurențiu Balint, responsabil de stație, este strâns legată de istoricul acestei locații, având un parcurs comun în toți acești ani. Activează în Călimani de la începutul carierei, din octombrie 1989, fiind primul și cel mai statornic angajat. Își continuă și azi activitatea acolo, cu multă pasiune și dedicare.
Se întâmplă poate tot mai rar să întâlnești oameni care să vorbească despre activitatea lor de-o viață cu siguranța și împlinirea pe care am întâlnit-o la meteorologul Laurențiu Balint.
S-a născut și a copilărit în Țara Dornelor la Neagra Șarului, de unde provine mama sa, dar s-a stabilit ulterior la Toplița, locul de origine al tatălui. Studiile primare și liceale le-a urmat la Vatra Dornei, iar pe cele universitare la Târgu Mureș, la Universitatea „Dimitrie Cantemir”, Facultatea de Geografie-Istorie. Și-a luat diploma cu o lucrare intitulată „Studiul climatic din Munții Călimani”, iar ceea ce a urmat nu a fost întâmplător, ci o încununare a studiilor și a unei mari pasiuni.

• L. Mi-am dat toate gradele în meteorologie, ajungând meteorolog principal. Practic această meserie din anul 1989, de când s-a înființat Stația Meteo Călimani. Îmi place foarte mult meseria, precum și zona Călimanilor, pe care o promovez cu fiecare ocazie. Îmi place să ajut la promovarea zonei.
• CMO. Cum ați descrie în câteva cuvinte această activitate de 35 de ani?
• L.Este mai mult pasiune decât altceva. Îmi place să lucrez aici, pentru asta m-am format. Am acea plăcere a muntelui, a drumețiilor, descoperite în copilărie, alături de bunici. Îmi place muntele, liniștea, peisajul…
• CMO. Care ar fi cea mai mare provocare a activității dumneavoastră?
• L. Ținând cont de locație – accesul, urcarea, destul de dificil pe timp de iarnă, dar nu numai. Însă până și acest aspect mai adaugă o nuanță activității noastre.
• CMO. Cum arată o zi de lucru la stația meteo? Trebuie să fie ceva destul de variabil, ca și vremea.
• L. Chiar e! În afară de observațiile vizuale și transmisii, restul ține de anotimp, fenomene…
• CMO. Pentru că sunteți aici de la început, cred că ați prins toate schimbările în ce privește evoluția tehnologiei în această activitate. Cum se făceau transmisiile pe la 1990 și cum se fac acum?
• L. La început făceam transmisiile prin stație radio, apoi prin mesaje pe telefon (SMS-uri) și ulterior prin calculator, cu încărcare în baza de date. Însă meseria aceasta se învață cel mai bine pe aparatura clasică și prin metodele de mai demult, pentru că acelea cereau să ai neapărat anumite cunoștințe, legate de coduri și altele. Nu se mai folosește aparatura clasică. S-a trecut pe cea cu senzori, care înregistrează totul automat.
• CMO. Ce sfat ați da tinerilor care și-ar dori să facă această meserie?
• L. Este o meserie foarte frumoasă, dar e important să se facă din pasiune. După ce termini studiile, ai nevoie de minim 5 ani de lucru, practică, observații directe, pentru a te forma ca un meteorolog serios. Studiile teoretice nu sunt de ajuns, nu ajută la mare lucru.

Descoperim așadar un om pasionat nu doar de profesie, ci și de fotografie, drumeții și turism local. Pe pagina meteorologului putem admira o frumoasă colecție de imagini surpinse în diferite anotimpuri, ce redau peisaje și fenomene naturale.
Pe urmele fratelui
Iar atunci când pasiunea e mare, se revarsă și asupra celor din jur, altfel că a reușit să-și inspire fratele să aleagă aceeași profesie. Ioan Balazs și-a început activitatea la stația meteo din Vatra Dornei, a continuat apoi la Bacău, o vreme a activat alături de fratele său la stația din Călimani, iar momentan lucrează la stația Bucin.
Ce am mai aflat…
O zi de lucru pentru un meteorolog poate varia în funcție de specializarea sa și de anotimp, însă în general ziua începe cu analiza datelor colectate în timpul nopții. Verifică parametrii precum temperatura, umiditatea, precipitațiile și viteza vântului și face transmisii din oră-n oră.
Meteorologii utilizează modele numerice pentru a prognoza vremea. Pe baza datelor și a modelor, meteorologul elaborează prognoze meteo pentru diverse intervale de timp (pe termen scurt, mediu și lung).
Echipamentul folosit în stațiile meteorologice a evoluat semnificativ din 1990 până în prezent, datorită avansurilor tehnologice. Acestea au devenit tot mai precise, iar senzorii actuali pot măsura parametrii atmosferici cu o acuratețe mult mai mare decât în trecut. De exemplu, termometrele și higrometrele digitale au înlocuit multe dintre instrumentele analogice.
Multe stații sunt acum complet automatizate, cu echipamente care colectează date și le transmit în timp real. Aceasta reduce necesitatea de observații manuale și permite o monitorizare constantă. Tehnologiile de comunicație moderne permit transmiterea rapidă a datelor către centrele de prognoză. Iar utilizarea internetului și a rețelelor mobile a îmbunătățit accesibilitatea datelor meteorologice.
Modelele meteorologice au devenit din ce în ce mai sofisticate, datorită puterii de calcul crescute. Acestea pot simula condițiile atmosferice pe baza unor seturi mari de date și pot oferi prognoze mai precise.
De asemenea, utilizarea sateliților pentru monitorizarea vremii a revoluționat meteorologia. Acum se pot observa zone geografice întinse și se pot detecta din timp fenomenele. Stațiile moderne folosesc o varietate de senzori pentru a măsura nu doar temperatura și precipitațiile, ci și radiația solară, poluarea, viteza vântului și altele. Integrarea acestor date oferă o imagine completă asupra stării vremii, căci tehnologia modernă permite generarea rapidă de alerte în cazul unor fenomene meteorologice extreme.

Cosmina Marcela OLTEAN
Fotografii, arhiva personală Laurențiu Balint