Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

    Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 13 → 2021

    MIHAI EMINESCU, DOMN AL ÎNTREGULUI PĂMÂNT ! VIVE LA NATION ! A  MIHAIL  EMINESCOU

    Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 1 (121), ianuarie 2019
    Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
    ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
    ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
    Director: Ion ISTRATE

    VIVE LA NATION ! A  MIHAIL  EMINESCOU. Poète national roumain

    Primit pentru publicare: 15 Ian. 2019
    Demersul publicării: Ștefan SILVA
    Autor: Lucien BAZIN, tălmăcire de  Ştefan Octavian IOSIF
    Publicat: 16 Ian. 2019
    Editor: Ion ISTRATE
    Opinii, recenzii pot fi trimise la adresa: ionvistrate
    [at]gmail.com  sau editura[at]agata.ro

     

     

     

    VIVE LA NATION !
    A  MIHAIL  EMINESCOU
    Poète national roumain

     Lucien BAZIN
    (L`Aube intérieure, Paris, Alphonse Lemerre, Editeur,1905)

    J`ai su l`histoire triste et courte de ta vie,
    Ton  morbide dégoût né des vide plaisirs,
    Tes aspirations, tes craintes , tes désirs…
    J`ai su ta vision sans cesse poursuivie.

    Et j`ai lu quelques uns des plus beaux de tes vers
    Où  sous le fouet cruel de la suffrance humaine
    Ton  être suppliait en ta langue roumaine
    L`Amour , divin tyran qui dompte l`univers.

    Mai j`ai surtout compris ton œvre romantique,
    Lourde des ideals conçus et des beautés
    Qu`engendra ta race, éprise de clartes,
    Où se retrouve encor l`esprit de Rome antique.

     En songeant au Passé je me suis souvenu
    Que le sang de Latins coule au creux de nos veines,
    Faisant proches nos cœurs et les distances vaines…
    Et je me suis senti fier de t`avoir connu.

     J`ai davantage aimé ton labeur salutaire.
    Et, nous ne serions pas d`un même tronc les fils,
    J`aures goûté pourtant les livres que tu fis :
    Les Poètes, les grands, sont de toute la Terre.

    Aussi, quiconque peut juger  à sa valeur
    Les longs sanglots d`espoir poussés jusqu`au délire,
    Doit pleurer aux accents sublimes de ta lyre,
    Immensément vibrante aux doigts de la Douleur…


    La Douleur est commune et son baiser nous tue…
    Elle te l`a bien fait savoir, Eminescou,
    Et, te jetant un jour les bras autur du cou,
    Elle a serré si fort que ta lyre s`est  tue…

    Ta pensée a sombré dans la nuit, jusqu`au seuil
    Du merveilleux Eden de la lumière éternelle…
    Mais ta t’ âche demeure ; et ton  âme avec elle
    Protège les destins de ta Patrie en deuil.

    Aux soirs mysrerieux où les oiseaux nocturnes
    Lancent leur cri plaintif presque immatériel,
    Où des larmes, au sein des choses et du ciel,
    Tombent, goutte par goutte, d`invisibles urnes,

     Aux soirs pleines de tristesse, aux soirs que nous aimons,
    Aux soirs de solitude émue où l`on discerne
    L`œil de la lune morne auréolé d`un cerne
    Fixer de son regard les plaines et les monts ;

    Aux soirs remplis d`angoisse et gonflés de tendresse
    Où passe un vent d`amour venu du fond des mers,
    Tu planes , libéré de tes doutes amers,
    Et berces ton pays ainsi qu`une maîtresse …

     Veille-le. Garde-lui sa sainte liberté…
    Souffle-lui pour lutter le feu de ton génie,
    Poète, enfent  chéri  de cette Roumanie,
    Qui touches par ta gloire  à l`Immortalité.
                                                           

                       

    Un imn francez lui Eminescu

    ”    Cunosc povestea tristă și scurtă-a vieții tale
    Și scârba ta născută din vanele plăceri,
    Și lumea ta de visuri, dorințe și dureri…
    Năluca urmărită de tine-n veci pe cale.

    Și am citit o parte din opera-ți măiastră;
    Sub biciul suferinței umane te zăresc
    Trist, implorând în graiul tău dulce românesc
    Pe amor, pe tiranul divin din lumea noastră.

    Dar mai presus citit-am poemul tău romantic,
    Bogat în idealuri și falnice avânturi
    Ce-o să-ți rodească neamul, vrăjit de-acele cânturi,
    În care se trezește al Romei geniu antic.

    Și mi-am adus aminte atunci că-n voi renaște
    Același sânge nobil al rasei vechi latine,
    Și-n ciuda depărtării, m-apropie de tine,
    Și m-a cuprins mândria că te-am putut cunoaște!      

      De-atunci și munca-ți sfântă cu dragoste-o aleg.
    Ci, de n-am fi vlăstare aceleiași tulpine,
    Te-aș fi-nțeles eu totuși, citindu-te pe tine:
    Poeții mari sunt domnii pământului întreg!

    Așa toți cei ce-odată simțit-au cu putere
    Delirul deznădejdii, cel plin de-amar și jale
    Vor plânge la accentul sublim al lirei tale,
    Imens răsunătoare când geme de durere…

    Durerea e obștească: acid e-al ei sărut…
    Tu însuți, Eminescu, o cunoșteai din fașe:
    Înlănțuindu-ți gâtul cu brațele-ucigașe
    Te-a strâns așa de tare, că lira ți-a tăcut…

    S-a stins a ta gândire în noaptea blestemată,
    Pân’ ce să treci în raiul etern scăldat în rază…
    Dar opera-ți rămâne și duhul tău veghează
    Asupra țării tale în doliu-nveșmântată.

    În negrele amurguri, când ne-nfioară-un vaier
    Ca dintr-o altă lume, al păsării nocturne,
    Când strop cu strop, în taină, din nevăzute urne
    Necunoscute lacrimi alunecă prin aer,

    În tristele amurguri ce-mbracă-a noastre frunți
    Cu negură de visuri, când singur îți arăți
    Al lunii disc de aur vrăjind singurătăți,
    Când raza ei coboară peste câmpii și munți,

    În ceasurile-acele de teamă ne-nțeleasă,
    Când mările respiră o dulce adiere,
    Atunci plutești, poete, scăpat de-orice durere,
    Și țara ta ți-o legeni cu drag, ca pe mireasă…

    Poete, stai de strajă! Spre culmile măririi
    Insuflă-i, ca să lupte, a geniului scânteie,
    Copil al României, o, bard menit să steie
    Alături de stăpânii slăviți ai Nemuririi!”

     



    Abonare la articole via email

    Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

    Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

    Lasă un comentariu

    Drept de autor © 2009-2022 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
    Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
    Server virtual Romania

    Statistici T5