• Parodie
  la poemul lui Jan Tristea ,,Panorama-i panaramă”

muntele
semețul munte
sătul de jugul apăsării
al oceanului și al mării
răbdarea-i căzu să-nfrunte
liniștitele ape negre
și
privind în oglindă falnicul său trecut
cu priveliști din vale în vale
își sforță rărunchi de flăcău
și cât din adâncuri
pe atât în văzduhuri
își luă-nalțimi

pământean
semețul munte
cu fruntea către soare
se îndrăgosti de panorama
ce acoperă o vale
până hăt în zare

vigilent
semețul munte
într-a soarelui amurg
în contururi de ponoare
văzu unduiri la orizont
panorama și-a pus vălul
fugind cu un ciclon

panorama-i panaramă !
zise muntele înspre soare
și se-ntoarse în ocean și în liniștita mare

muntele-i muntoman !
zise panorama către ciclon
și se-ntoarse între dealuri și în liniștitul lan