Revista Luceafărul: Anul XI, Nr. 12 (132), Decembrie 2019
V-ați iubit vreodată țara?
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

Pribeagul

Primit pentru publicare: 09 Dec. 2019
Autor: Ștefan SILVA, Timișoara
Publicat: 10 Dec. 2019
© Ștefan Silva, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE

Pe calea care am pornit,
Cu multă vreme-n urmă,
Nici pic de suflet n-am găsit,
Nici pâine să-mi ajungă.

Cum vântul duce frunza-n vânt,
Ce nu-şi mai ştie ramul,
Aşa şi eu străbat cărări,
Şi mi-am uitat şi neamul.

Pe drumul meu pierdut în van ,
Nici câinii nu mă latră,
Sunt ca şi frunza fără ram,
Şi casa fără vatră.

Am obosit tot căutând,
O rază de lumină,
Aud cum pietrele mă plâng,
Şi drumul cum suspină.

În ţara mea eu am lăsat,
Comoara cea străbună,
Suspin de mamă şi oftat,
Strămoşii în ţărână.

Pe drumul meu eu merg cântând,
Un cântec fără rimă,
Bătut de ploaie şi de vânt,
Şi inima-mi suspină.

Icoana mamii-o văd în prag,
Priveşte după mine,
Aşteapt-acasă fiul drag,
Se-ntreabă: Oare vine?

La porţi străine de când bat,
Rămân tot zăvorâte,
În pieptul meu eu port oftat,
Şi vise răvăşite.

Gonit din ţara mea de dor,
Din vatra strămoşească,
Eu sunt românul călător,
Prin lumea străinească.

Pe drumul care am plecat,
Cu multă vreme-n urmă,
Visez la casa ce-am lăsat,
Şi crucea de pe turlă.