Rațiunea activă în meseria de jurnalism

Primit pentru publicare: 23 Oct. 2020
Autor: Alexandru Florin ȚENE, Cluj
Publicat: 29 Oct.  2020
© Alexandru Florin Țene, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE

  Rațiunea activă în meseria de jurnalism

Până la analizele lui Imm. Kant, rațiunii i se recunoștea calitatea de principiu al cunoașterii și de ghid al acțiunii.însă nu era recunoscută natura sa esențială de a fi o activitate. Puțin mai târziu Leibniz a introdus în filozofie teza spontaneității, atât de utilă ziariștilor de știri și fotoreporterilor.

Imm Kamt este cel care scrie dezvoltând teza rațiunii active atât de necesară celor care lucrează în presă.Însă, filozofii postkantieni au dezvoltat în continuare și modificând o serie de aspect ale acestei teorii, ducând teza rațiunii active până la ultimile ei consecințe.

În acest context ne interesează modificarea pe care teza rațiunii active în acțiunea ei a avut o influență asupra imaginii despre activitatea spirituală a jurnalistului, psihică, și despre aria și conținutul acesteia. Se observă că noțiunile de activitate, rațiune, inconștiență, sunt foarte strâns unite între ele, și că, dacă se vorbește despre activitate în ceea ce privește rațiunea, trebuie să se vorbească și de inconștient.

Kant precizează că legile fenomenelor și legile rațiunii, fiind vorba de categorii, sunt identice, că ele nu sunt altceva decât legile după care se realizează sinteza mentală, adică unificarea unităților sensibile după scheme formale de ordine.

Acest act sintetic pe care îl efectuează ziaristul în activitatea sa în cunoaștere, analiză și scriere, dovedește existența rațiunii în desfășurarea activității. Acest act este conștient.

Concluzia este că rațiunea jurnalistului , înțeleasă ca activitate, este conștientă, interesată și în folosul idealului său de a spune adevărul.