RECURSUL LA MEMORIE

Mă gândesc la piatra ce se-ncălzeşte la soare,

La persistenţa acesteia dincolo de timp,

La piatra peste care trece orice anotimp

Mă tot gândesc să-i găsesc înţelesuri.

Mă gândesc la sentimentul pietrei acum

Căci numărul de ani este nemăsurat

Pentru mintea omului este greu de calculat

Să găsească înţelesuri cu adevărat.

Împrejurul sentimentelor se face linişte

Odihnitoare ca o aducere aminte,

Totul este să ştii a privi lumina,

Totul este să te bucuri cu privirea.

Timpul preţios mereu ne aparţine

După cum copacii se-nconjoară cu inele,

După cum cerbii-şi măsoară vârsta-n coarne,

Suntem totuşi asemenea pietrei netrăitori.

Totul e înţelesul luminii dimineaţa

Când lumea pulsează ca o pasăre grea de viaţă,

Tinereţea este o nelinişte creatoare,

O ardere fără vârstă,fără vreme.

O reîntoarcere este spaima că nu ai timp,

Să recunoşti locurile vechi,uşile trântind,

Podul copilăriei dragi iarăşi spărgând,

E un asalt de impresii sentimentale visând.

Căci amintirile-s un parfum desuet

Prin ochiul redescoperirilor privit

Nu există cuvinte,descrieri, rememorări,

Nu ai timp de amintiri,de descoperiri.

Articole asemănătoare