Romulus UNGUREANU

ȘI STELELE MOR

În noaptea boemă
Se prelinge pe cer
O mică diademă
În armură de fier

Și stelele mor
Căzând în libertate
Din nemurirea lor
Rămân doar fapte

A lor strălucire
În a lumii pridvor
Împrăștie iubire
Umbrește de dor

Se stinge o lumină
Din jurul lor
Dispar din grădină
Dispar din decor

Din ele cobor
Vin de departe
Cu lacrimi și dor
Au praful din spate

Lumina lumii
Mai pierde din ea
În umbra lunii
O soartă plutea

Și stelele mor
Din lumea mea
Nu mai știm în cor
A aplauda…