Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 17 → 2025
Singurătatea ca povară a meditației în poezia lui Iulian Patca
Poet de o profundă sensibilitate, având în spate o bogată activitate de scriitor și jurnalist, Iulian Patca este din nou printre prietenii săi, cititorii, cu volumul de poeme “ Povara singurătății“, apărut la Editura Napoca Star, 2024.- Poeziile se construiesc și se reconstruiesc sub genericul “Armonii de absență “, înfrumusețând trăirile prin sentimentul însingurării și al tristeții.
- Încă din titlu, poetul ne atenționează că singurătatea sa este o povară, adică o greutate ce-i apasă sufletul înstrăinat de perechea mitologică a bărbatului, femeia:
- “Singurătate, tu, tăcere slută,
- insiduasă și crudă poveste,
- nu ești prietena mea,
- nu poți fi iubita mea,
- desi te support și te port în cârcă, (Singurătatea, tu, tăcere slută. )
- Poetul simte iubita încă departe, gândindu-se la ea, inima îi bate precum clopotul bisericilor în vremuri de restriște.De aici se poate extrage o intuiție a tristeții poetului care se transformă în poezie, pentru a nu fi impresie de moment:
- “Clopotul care se vaită în dungă
- vestește primejdii,
- cheamă la rugăciune și pomeniri,
- așa cum te chem și eu în inima mea!“( Ca o bătaie de clopot.)
- Singurătatea poetului e de drum lung, ela ajunge la un lirism de aluzii, întemeiat pe sugesti născute din trăirile eului, cultivând un romantism moderat.Trăirile poetului se află sub regimul unui suflet rănit de singurătate.Însă îi spune iubitei, care trăiește în lumea ei că nu o v-a părăsi niciodată, fiindcă “nu-i nimic de făcut și de vindecat”.
- În cele 36 de poeme descoperim, practic, un jurnal al trăirilor eului, ce a determinat suferința poetului determinând crația unor poeme superbe liricizate atunci când stările sufletești ajung la cunoașterea adevărului prin care trece poetul.
- Al.Florin Țene
Drept de autor © 2009-2025 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania