Satul românesc tradițional, care a constituit matricea noastră, românească, nu a murit. El este prezent în muzeele etnografice ( iar în ultimii ani s-au înmulțit colecțiile muzeale locale menite să păstreze patrimonial comunităților respective), în cărți, dar mai ales în mințile și inimile celor care își au rădăcinile în el. Printre aceștia se numără și autorii cărții recent apărute la Editura Napoca Star din Cluj-Napoca, ”BORLEASA : ANSAMBLU DE VALORI”, carte pe care am avut onoarea să o prefațez. Autorii cărții sunt: Lucreția Mititean, Dionisie-Dinu Pop și Ioan Mititean. Doi dintre autorii cărții: Lucreția Mititean și Dionisie-Dinu Pop sunt fii ai satului Borleasa, comuna Târlișua, județul Bistrița-Năsăud, iar soțul doamnei Lucreția Mititean, scriitorul Ioan Mititean s-a născut și a copilărit în satul Lușca, localitate componentă a orașului Năsăud.

•             Desigur, locuitorii satelor sunt preocupați de obiceiurile și tradițiile moștenite de la înaintași, dar, în același timp sunt angrenați în progresul contemporan, își doresc o viață mai bună, similară cu cea din mediul urban. Este firesc acest lucru și locuitorii satului românesc contemporan vor trebui să-și redescopere obiceiurile și tradițiile strămoșești pe care să le valorifice în noile condiții în care are loc modernizarea lumii rurale. Nu putem cere ca cei care locuiesc în sate să trăiască în secolul XXI la fel ca în Evul Mediu, dar moștenirea lor culturală trebuie păstrată și transmisă din generație în generație. Acest lucru îl fac și autorii cărții ”Borleasa : ansamblu de valori”.  Cartea prezintă viața trăită în satul Borleasa, obștea și valorile ei morale, inclusiv  nunta, nașterea, botezul, trecerea la cele veșnice, obiceiuri din sat: claca, șezătoarea, descântecele, dar și ”Mătura în ușă…” (obicei prezent și în alte sate din Ardeal): ” În sat nimeni nu încuia ușa când pleca de acasă, fie ziua, fie seara sau noaptea. Era destul să pui mătura în ușă, ceea ce se vedea bine din drum, că nu se apropia nimeni. Mătura în ușă era unul dintre cele mai puternice lacăte din câte s-au inventat în lumea aceasta. Puterea ei de ferecare venea din cele trei peceți, care puteau bloca orice ușă, fără să o poată deschide cineva. Aceste trei peceți erau: frica de Dumnezeu, rușinea și cinstea. Toate aceste peceți erau prinse într-un ”cifru secret” pe mătura așezată pe ușa de la intrarea în casă”, cum foarte frumos a consemnat Roxana Baias, nora lui Simion dintre Vâlcele/2021, pp. 254-255.
•             Dacă Lucian Blaga , în discursul de recepție în Academia Română intitulat ”La origini” peciza că ”mândria satului de a se  găsi în central lumii și al unui destin, ne-a menținut și ne-a salvat ca popor peste veacurile de nenoroc”, Liviu Rebreanu, în discursul său de primire în Academia Română și intitulat ”Laudă țăranului român”  preciza că țărănimea ”e izvorul românismului pur și etern”. În același discurs Liviu Rebreanu a arătat că ”dacă țărănimea română a fost ursită să conserve rasa, pământul, limba și credința noastră, înseamnă că ea este întruchiparea tuturor virtualităților și energiilor românești”. În cartea ”Borleasa: ansamblu de valori”sunt prezentați țărani care au locuit sau locuiesc în acest sat sau urmași ai acestora: Simion, Rodovica și fiii acestora: Lucreția Petrican Mititean împreună cu ceilalți frați și surori, cu familiile lor, Simion și Zîna Pop, cu fiul Dionisie-Dinu Pop, fratele Valer Pop și ceilalți frați și surori, Benedict Vălean, Luca Vălean, Otilia Vălean Petrican, Ioan Deneș, fost senator în Parlamentul României și Ministru al Apelor și Pădurilor (mama Domniei Sale este din Borleasa, căsătorită în Spermezeu) și mulți, mulți alții.
•             Satul românesc tradițional, ”care trăiește în orizonturi cosmice, prelungindu-se în mit”  este clădit în preajma Bisericii, iar Biserica și Școala au reprezentat pilonii de bază ai comunităților rurale. Cartea despre care vorbim nu putea să nu menționeze ”Borleasa creștină – arc peste timp: 1597-2022”, dar și bucuria mare a credincioșilor ortodocși din Borleasa din ziua de 28 august 2016, când, la hramul bisericii, l-au avut ca oaspete pe ÎPS Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, primul mitropolit orthodox care a poposit pe Valea Țibleșului. Școala din Borleasa se regășește și ea în carte.
•             Foarte frumos sunt prezentate ocupațiile țăranului din Borleasa ”care cultivă pământul din moși-strămoși și care se simte legat de pământ prin rădăcini adânci…”, cum preciza academicianul și scriitorul Liviu Rebreanu, originar și el din aceeași comună căreia îi aparține și satul Borleasa: comuna Tărlișua, județul Bistrița-Năsăud. Cartea descrie plugăritul și cultivarea  porumbului, grâului, secarei, orzului, orzoaicei, ovăzului, cartofului, a legumelor și zarzavaturilor, florii soarelui, inului și cânepei. Alte îndeletniciri tradiționale la        Borleasa și menționate în carte sunt: creșterea animalelor, pomicultura și albinăritul.
•             M-am bucurat să găsesc în carte și numele comunei mele natale: Bulzești, județul Hunedoara, în Țara Zarandului (Țara Moților Crișeni). Unul din autorii cărții, Dionisie – Dinu Pop, colonel în retragere, a fost la Bulzești, în iunie 1980 și a comandat detașamentul de militari din Dej (pe atunci era locotenent major), care au făcut figurație la filmarea unor scene din filmul ”Burebista”, în regia lui George Vitanidis.
•             Importanța și valoarea cărții rezidă din consemnarea moștenirii culturale lăsate de înaintași, frumoasele obiceiuri și tradiții, ocupațiile tradiționale , folclorul, costumele populare autentice, obștea sătească.  Toate acestea reprezintă un valoros tezaur care a acumulat energiile veacurilor trecute, de experiență și de gândire, iar aceste energii vor lucra și vor potența realizările prezente și viitoare.
•             Felicitări autorilor cărții: Ioan și Lucreția Mititean (dascăli minunați și scriitori consacrați) și poetul și epigramistul Dionisie-Dinu Pop, colonel în retragere, care au realizat o carte de mare valoare, dar și doamnei Elena Gujan din Dej, județul Cluj pentru tehnoredactarea computerizată și realizarea copertei, soțului, domnul Dani Gujan pentru  prepress carte, precum și Editurii Napoca Star din Cluj-Napoca.
• Vă recomand această carte care reprezintă nu numai un document istoric, ci și un semn de dragoste și respect față de satul natal și de satul românesc tradițional, în general.

Prof. Gheorghe Giurgiu, Dej, județul Cluj