Revista Luceafărul: Anul XII, Nr. 2 (134), Februarie 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

UNDE FUGIM, SPRE CE?

Primit pentru publicare: 03 Febr. 2020
Autor: Ciprian ANTOCHE, redactor șef  – Revista Luceafărul
Publicat: 03 Febr. 2020
© Ciprian Antoche, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE

.

UNDE FUGIM, SPRE CE?

.

V-ați oprit vreodată să priviți o floare
Ce zâmbește viața sub un cer frumos,
Zămislind petale sub lumini de soare
Și sub vântul leneș, așternut duios?

V-ați oprit vreodată să priviți o frunză
Ce robustă șade într-un vârf de ram,
Sub culoarea toamnei, arsă ca de spuză
Cum zâmbește lumii, boabă de siclam?

V-ați oprit vreodată să priviți natura
Ce se oglindește sub frumoasa zare,
Din înaltul munte ce se dă deadura
Coborând regește către-ntinsa mare?

V-ați oprit vreodată să priviți aripa
Unei paseri albe ce brăzdează cer,
Ducând nemurirea și cărându-și clipa
Din neantul lumii spre-al său efemer?

V-ați oprit vreodată să-ascultați tumultul
Ce astupă codrul sub frumosu-i cânt,
Zumzăitul vieții ce își strânge cultul
Printre ramuri crețe plânse spre pământ?

N-avem timp din râvnă să oprim secundă
Să privim în juru-ni ceata de frumos,
Doar fugim prin viață ca o rază scundă
Ce vrea a se-ntinde pe-un ocean lucios.

Fugărim trecutul spre-a trăi prezentu’
Apoi din prezent, voim viitor
N-am opri o clipă ștergând fruntea lentu’
Căci la bătrânețe, toate ne sunt dor.

Suntem sclavii noștri, robiți doar de muncă
Fără de-ncetare către un nimic,
Suntem ochi de apă într-un mâl de luncă
Și-ntr-o lume mare… praful cel mai mic!