Lia RUSE

 

 

 

 

JOC SUAV

Joc suav, arşita zilei cu umbre lungi!

Sângerând văzduhul, din nou, aluneca

În sărbătoare, împărţind soarele-n dungi.

Peisaj colorat, o mână desena…

Ceva mai încolo era o câmpie,

Clipele se-nşirau în salba timpului,

Iz de smirnă, busuioc şi iasomie

Dilata voluptatea anotimpului.

Zefirul se ondula-n crengi armonios

Parcă era dansatoare andaluză

Şi-ntr-un semn de iubire, atât de frumos,

În piruiete, m-a sărutat pe buză.

Momente de vis, pasul acestei iubiri,

Şi clipa de vecie în care m-ai ales

Pluteau pe linişti fluide, sub presimţiri…

Câtă nebunie, amândoi, am cules!

Sentimente tandre, mângâieri ca de moar

Înflorind emoţii, farmec de culoare…

Ne-am trezit într-un joc de lumini, era doar

Puritate,.. bucurie temătoare.

Cerul deschis cernea picuri de vioară

Vremea prea dulce aripa-şi întindea

Peste semnele alunecate-n vară,

Peste strălucirea care ne oglindea…

Joc suav, arşita zilei cu umbre lungi!

Sângerând văzduhul, din nou, aluneca

În sărbătoare împărţind soarele-n dungi.

Peisaj colorat, o mână desena…