M-AM OPRIT PE-O RĂMUREA

Revista Luceafărul: Anul XII, Nr. 1 (133), Ianuarie 2020
Editor: Agata, Botoșani, str. 1 Decembrie nr. 25
ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: 2067 – 2144 (formatul tipărit)
Director: Ion ISTRATE

M-AM OPRIT PE-O RĂMUREA

Primit pentru publicare: 30 Ian. 2020
Autor: Teodor EPURE
Cenaclul DinOgor
Publicat: 303 Ian 2020
©Teodor Epure, © Revista Luceafărul
Editor: Ion ISTRATE

---

.
Aerul palpită-ntr-o linişte sclipitoare
Şi-s ud în suflet de gânduri selenare,
Căci eşti îngerul cerului şi mereu mă priveşti
Şi mă încântă imaginea ta când îmi zâmbeşti.

Frumuseţea în tine s-a-ntrupat,
Petale albe-n părul tău s-au scuturat,
Buzele tale vor săruta pulbere de stele
Şi-ţi vei lăsa trupul în braţele mele.

Neîmpăcat cu liniştea mă-ntorc la tine
Cu pulbere de stele pe gene,
Din părul meu în părul tău voi scutura
Pulbere de-argint din stele cândva.

Sub cerul luminat de fulgere sclipitoare
Mi-ai schimbat suferinţa-n surâs de soare,
Şi cu-ntreaga ta fiinţă sclipitoare
Ţi-ai aşezat faţa pe palma mea visătoare.

Adesea orbit de acelaşi gând
M-am oprit pe o rămurea în crâng
Şi am simţit cum se schimbă vremea acum
În inelele unui vechi gorun.