Ziua crăpată

Un clopot bate…
În ziua crăpată
Apoi tace
și ne îmbată
Cu urme de clipe profunde
Scufundate în vis
și uscate
de un soare ce încălzește
Ca în Paradis

Ne cheamă tăcerea trecuților
Dar teama ne-ndeamnă să stăm
Rușinea e lașă
Dar este cu noi
Eroismul e-o hrană
Ce lasă gunoi
Nu noi!
Nu astăzi!
Să mergem la război
Dând vina pe artă
Să scuzăm minciuna

O pictură deșartă
Ne face reclamă…
și cheamă
înc-o zi

E ziua prea mare
Pentru viață
și pare, pare c-ar fi
Un zâmbet ce doare
Pe o față ștearsă de vreme
De vreme ce nu suntem noi
Dar clopotul bate
Dând timpul înapoi
Trecută e ziua
A fost printre noi
Și n-a avut lumină
S-o vedem și noi

Și clopotul bate
E poate și pentru noi!

Un rânjet se cască
Se citește
O listă făcută noaptea
Din noaptea vândută
Pe o listă de eroi
De eroi ca noi
Și clopotul bate
Finalul e-n toi
Atâția vor tace
V-om tace și noi
Și clopotul bate
E ziua crăpată
și scurtă
de joi

08 01 2022