Pelerini dejeni în Maramureș, de Sfânta Maria Mare

             În 15 August 2022 de Sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului, la ora 7:30, ne aflam la Biserica ”Sfânta Treime” din Dej, județul Cluj, pentru a participa la pelerinajul organizat de preotul nostru paroh, dr. Nicolae Muntean.

            Ne-am îmbarcat în autocar și am pornit spre Sfânta Mănăstire ”Nașterea Maicii Domnului” (Mănăstirea Ruoaia), situată în Poiana Tuliceasa, pe Valea Ruoaia, la 3 km de șoseaua Târgu Lăpuș – Băiuț,  la poalele Munților Țibleș, munți care despart Depresiunea Lăpuș de Țara Maramureșului.
            Atmosfera din autocar a fost adecvată, de evlavie. Împreună cu preotul nostru paroh am cântat preicesne despre Maica Domnului:

”O, măicuță Sfântă
Te rugăm fierbinte,
Să  ne-asculți de-a pururi
Marea rugăminte:
Nu ne lăsa, Măicuță,
Să pierim pe cale,
Căci noi suntem fiii
Lacrimilor Tale.
Maică, vino iară
Nu lăsa să piară
Țara și poporul
Turma și păstorul!”

            Într-adevăr, Adormirea Maicii Domnului este considerată de mai mulți teologi drept ”Paștele verii”. La 15 August credincioșii ortodocși sărbătoresc mutarea Maicii Domnului la viața cea netrecătoare, Ea fiind Maica Vieții, adică Maica lui Hristos. Potrivit Tradiției Bisericii, Maica Domnului a mai trăit 11 ani după Înălțarea lui Hristos, iar Sfânta Maria Mare este ultimul mare praznic din anul bisericesc.

            Cu ocazia acestei mari sărbători, noi am participat la Sfânta Liturghie la Mănăstirea Ortodoxă ”Nașterea Maicii Domnului” (Ruoaia) din comuna Lăpuș, județul Maramureș, construită între anii 1994-1996, pe locul unei foste mănăstiri arse la 1760 de trupele generalului Adolf Nikolaus von Buccow, comandantul militar al Transilvaniei. Sfânta Liturghie a fost oficiată de un sobor de preoți, din care a făcut parte și preotul nostru paroh, dr. Nicolae Muntean și  a fost ascultată cu evlavie de cei aproximativ 5000 de credincioși prezenți. Ne-au încântat și frumoasele pricesne despre Maica Domnului.

            Comuna Lăpuș din județul Maramureș, localitate numită anterior Lăpușul Românesc, este situată la 12 km de Târgu Lăpuș, la 55 km de Baia Mare și la 55 km de Dej. Se învecinează la nord cu comuna Băiuț, la nord-est cu comuna Botiza, la sud-est cu comuna Suciu de Sus, la vest cu comuna Cupșeni, iar la sud-vest cu satul Răzoare, sat care aparține de Târgu Lăpuș. Prin poteci și drumuri neasfaltate, Lăpușul este legat de satul Libotin (prin șeaua Gruiului), peste dealul Obreja de localitatea Suciu de Sus, iar prin Plaiul Moroșenilor de Botiza și Maramureșul istoric.

            În 2011, comuna Lăpuș avea 3709 locuitori, dintre care români 95,11% și ortodocși 92,58%.

            Mănăstirea Ruoaia, la care ne-am  rugat în 15 August 2022 are 13 viețuitoare, cu viață de obște, stareț fiind  Stavrofora Maria Magdalena Drăguș, care în 15 August 2022 a fost plecată la Mănăstirea Rohia, dar am întâlnit-o pe drum și a binecuvântat grupul pelerinilor de la Dej.

            După oficierea Sfintei Liturghii, credincioșii din Libotin, comuna Cupșeni, județul Maramureș au oferit tuturor pelerinilor o excelentă tocăniță de cartofi cu carne de oaie, la ceaun  și mălai.

            Personal, nu pot să nu fac o legătură între Măgoaja, comuna Chiuiești, județul Cluj și Cupșeni, județul Maramureș, comună din care face parte și satul Libotin.

    La 25 februarie 1670, în satul Măgoaja, Comitatul Solnoc-Dăbâca (azi comuna Chiuiești, județul Cluj) s-a născut Grigore Pintea Viteazul ”unul dintre cei mai însemnați români din secolul al XVII-lea”, cum spunea Nicolae Densușianu în 1883. Vestitul haiduc a fost fiul lui Cupșa Pintea și al Mădălinei (născută Costan). Pe domeniile familiei Cupșa s-a întemeiat actuala comuna Cupșeni din județul Maramureș. În folclor se spunea :

”De-un viteaz așa fălos,
Și la inimă milos,
De-un viteaz așa de mare,
La sărmani dă ajutoare”.

            Astăzi noi am trecut prin satul natal al viteazului haiduc Grigore Pintea (Măgoaja, comuna Chiuiești, județul Cluj) și am ajuns până aproape de comuna Cupșeni din județul Maramureș. La 14 august 1703, Pintea Viteazul este împușcat mortal în fața porții de sud a orașului Baia Mare.

            La Mănăstirea Ruoaia mi-au plăcut și costumele populare maramureșene ale pelerinilor. Chiar am admirat câteva tinere în costume populare maramureșene foarte frumoase  și autentice.

            Am părăsit Mănăstirea Ruoaia fericiți, îmbogățiți sufletește, dar cu dorința de a reveni cu drag la acst locaș de reculegere duhovnicească și spiritualitate românească.

            Pornind spre Dej, am ajuns în satul Boiereni, sat ce aparține de orașul Tărgu Lăpuș. Aici ne-am oprit la Mănăstirea Ortodoxă Rohița, cu hramul ”Sfinții Apostoli Petru și Pavel” (biserica mare) și ”Acoperământul Maicii Domnului ” (Paraclisul). Mănăstirea veche a fost distrusă în 1761-1762, locul fiind marcat de o cruce de lemn, apoi de una de piatră ( din 1904). La această cruce, pe care scrie ”Roagă-te și lucră!” (1904) am făcut mai multe poze pentru albumul personal. Ne-am rugat și în Biserica de lemn, care datează din anii 1985-1986, complet restaurată în 2004. Casa cu paraclis a fost ridicată de Mănăstirea Rohia. În prezent mănăstirea are 7 viețuitori, stareț fiind protosinghelul Vasile Filip.

            La Boiereni s-a născut dejeanul Gavril Manu, într-o familie înnobilată din 1658. Gavril Manu își începe studiile la Târgu Lăpuș, apoi le continuă la Baia Mare, Blaj și Cluj, unde este coleg cu Avram Iancu( n. 1824-d. 1872).

            În anul 1872, pe vremea cireșelor” călătorind  pe meleagurile someșene, Craiul Munților, Avram Iancu a fost  găzduit  de prietenul și colegul său Gavril Manu, în casa de pe actuala stradă Avram Iancu din Dej, la numărul 13. Din 1992 pe clădire se află o placă comemorativă cu următorul conținut: ”Omagiu lui Avram Iancu (1824-1872), care în ultimul său drum pe Valea Someșurilor, a fost găzduit în casa colegului său, magistrul Gavril Man (1824-1895)”.

            Gavril Manu de Boiereni a trecut la cele vețnice în 1895, la vârsta de 71 de ani. Gavril Manu a activat în viața politică a românilor ardeleni, dar la Dej a desfășurat și o intensă activitate socială, economică și culturală.

            Am revenit la Dej după acest frumos pelerinaj, convinși că la mănăstiri omul este mai aproape de Dumnezeu. Aici poți găsi liniște și recofortare sufletească, dar în ”Țara Lăpușului” am admirat și locurile pitorești din acest colț de țară românească.

Un pelerin,
Prof. Gheorghe Giurgiu, Dej, județul Cluj