Galina MARTEA 

Dacă să pornim de la înțelesul cuvântului „necesitate”, atunci esența fenomenului exprimă latura fundamentală a unui lucru destul de important în existența individului. Acest lucru se plasează între utilitate și semnificație, aspecte ce satisfac anumite exigențe ale omului și societății acestuia. În contextul dat, fenomenul de necesitate și importanță are tangență majoră și cu zilele de sărbători ce au loc în cadrul unei societăți, – acestea satisfăcând cerințele spirituale ale cetățenilor. Sărbătoarea din cadrul unei societăți este o zi prin care se comemorează un anumit eveniment istoric, religios, cultural, iar omul este acel care își întrerupe activitatea obișnuită de muncă pentru a se bucura de manifestările organizate cu acest prilej. În asemenea mod se sărbătorește și așa-numita Ziua Națională – zi în care un popor își marchează o întâmplare foarte importantă din istoria propriei țări. Așa fiind, vom vorbi despre Ziua națională a României, 1 decembrie, eveniment sărbătorit de întregul popor român, eveniment de o mare pondere ce caracterizează și reprezintă identitatea unui stat și a unei națiuni.

Ziua națională a României este ocazia unde fiecare cetăţean se simte onorat de febra sărbătorilor, de febra emoţiilor de a fi român și, nu în ultimul rând, de febra afectivă faţă de valorile naţionale românești. Ziua de 1 decembrie, sărbătorită din 1990 și până în prezent, este o chestiune istorică ce se asociază cu ziua de 1 decembrie 1918, unirea Transilvaniei cu România, eveniment extrem de important pentru poporul român. Prin urmare, ziua de 1 decembrie a devenit sărbătoarea națională a României şi după evenimentele istorice petrecute de după anii 1989. Astfel, poporul român îşi sărbătorește cu multă demnitate ziua naţională, aceasta fiind deja la a 33-a aniversare. De fapt, în anii precedenți, de până la 1990, Ziua națională în România a fost marcată în diverse perioade, toate fiind corelate pe anumite evenimente istorice. Confirmarea poate fi următoarea: Ziua națională a României din anii 1948-1989 a fost sărbătorită la 23 august, – eveniment ce se asocia cu semnificatul de zi a eliberării României de către armata sovietică și, totodata, de răsturnare a regimului antonescian; iar Ziua națională a României din anii 1866-1947 a fost sărbătorită la 10 mai, zi festivă ce se asocia cu trei momente importante și anume: începutul domniei lui Carol I, independenţa de stat şi încoronarea primului rege al ţării.

Cât privește ziua de 1 decembrie, înregistrată ca sărbătoare națională a României din anii 1990 și până în prezent, este un eveniment nespus de însemnat din istoria românilor, acesta fiind marcat în 1918 prin unirea Transilvaniei cu România. Deci, România timp de 33 de ani își marchează Ziua Națională în data de 1 decembrie, dată ce reprezintă coeziunea și unitatea tuturor românilor de pretutindeni. Unitatea poporului român, dobândită prin anii istoriei, reprezintă bogăția spirituală și culturală a națiunii române. Istoria, fiind un proces vital al unui popor, este o temelie de rezistență pe care se poate sprijini o societate, o țară. Corespunzător, se consolidează unitatea națională a românilor, iar semnificația zilei naționale reprezintă identitatea națiunii române. Totul este o construcție unitară-identitară trecută prin filtrul istoriei și prin viața strămoșilor noștri. În așa mod, generația de astăzi este obligată să cunoască integral istoria națională, – lucruri care trebuiesc știute și respectate cu mare sfințenie. Cât despre sentimentul și devotamentul național, acestea sunt aspecte pe care orice om de naționalitate și origine română trebuie să le valorizeze la cel mai înalt nivel, deoarece numai așa se va oferi soliditate demnă în existență, numai așa se va câștiga respectul față de sine în corelație cu respectul față de întregul popor, în rezultat consolidându-se reciproc fenomenul de unitate autentică națională. 

Ziua Naţională a României, sărbătorită la 1 decembrie, are o însemnătate aparte și anume: realizarea unui scop suprem pentru întreaga națiune română. Pentru obținerea acestui scop suprem sau, mai bine zis, pentru realizarea unui ideal național de o valoare inegalabilă s-a luptat mult, iar strămoșii noștri sunt acei care ne-au lăsat moștenire o țară bine închegată. De aceea, cum s-a menționat și mai sus, generația de astăzi trebuie să conștientizeze foarte bine importanța și prezența unui stat integru. Deci, este necesar ca fiecare cetățean de origine și naționalitate română să contribuie la crearea celor mai favorabile acțiuni și la asigurarea cât mai profundă în a menține integritatea acestei țări, dar, în același timp, de a contribui și la completarea ei prin reunificarea acelor regiuni care sunt încă în afara României la ziua de azi (acest lucru, în prim plan, se referă la Basarabia). Ca urmare, prin reunificare,  se va întări și mai mult fenomenul de unitate națională, iar integritatea teritorială a statului român va fi nestingherit o forță și o capacitate de neînvins în totalitatea instrumentelor de existență. Prin șansa de a fi cât mai uniți în idealuri comune vom reuși să consolidăm tot mai mult integritatea și unitatea națională a țării românești. Iar Basarabia, prin posibilitatea de a se reuni cu patria-mamă, se va încadra într-o societate modernă ce corespunde stadiului actual de progres social, unde, cel mai important, își va recăpăta dreptul legal la o identitate corespunzătoare. Un lucru este cert, poporul autentic român basarabean este cu trup și suflet pentru unitatea națională a României, iar sărbătoarea din 1 decembrie este comemorată cu același sentiment suprem de mândrie românească. Așadar, Ziua naţională a României este sărbătoarea care motivează poporul român de pretutindeni în a exista şi înfăptui lucruri nobile pentru ţară, pentru societate, pentru sine.