Psalm (Am greşit, Doamne, am iubit prea mult)
Autor: Maria Dobresculnvitaţie la lectură
- Am greşit, Doamne, am iubit prea mult, dureros şi fără rest
- Uneori, am uitat de Tine, predându-mă în faţa păcatului, învinsă
- Iartă-mă că Te-am mâniat prin dorinţele şi nestatornicia mea
- Mi-am indexat alfabetic iubirile, nu ierarhic şi nu pe durata lor
- Nu pe suferinţă, înălţări şi despărţiri, nici pe fericiri şi căderi
- Vreau să le revăd cândva, în oracolul de amintiri şi sfâşieri
- Lista nu are încă un sfârşit ca să-Ţi predau raportul final
- Pentru Judecata pe care ştiu că mi-ai pregătit-o meticulos
- Dar fără iubire, Doamne, sunt un felinar spart, o stradă pustie
- Fie-ţi milă de mine, nu mă trimite pe dealul Golgota
- Şi nu mă alunga în braţele lui Hades şi a focului veşnic, atât de devreme
- Pentru gândul de-a mă completa, a uni jumătăţile într-un cerc perfect
- Căutându-mi întregul, desăvârşirea, pentru a mă împlini aici,
- Pe pământ, în această viaţă, cu necontenitele ei începuturi şi sfârşituri
- Nu vreau să-Ţi strig ca Fiul Tău, Eli, Eli, lama sabahtani?,
- Doar să-ţi spun mulţumesc, Doamne, şi să te rog binecuvântează-mă
- Dăruieşte-mi veşnicia iubirii şi iertării, mi-e de-ajuns acest pârjol nesfârşit
- Oare, suferi un pic pentru că L-ai jertfit pe Fiul Tău, Iisus,
- pentru a ne elibera din păcat şi a ne arăta Calea, Adevărul şi Viaţa,
- Puteai să ne disciplinezi singur, fără această jertfă, doar cu Decalogul
- Tot aşa cum singur ai creat lumea noastră în şapte zile
- Tu însuţi ni L-ai dat pe Fiul Tău întru moarte şi înviere
- Ca iubirea să nu piară, să aibă viaţă veşnică, nemărginită
- Ca oricine crede în ea şi în Hristos să ştie că această iubire
- Este raţiunea de a fi, că eşti Tu însuţi, Doamne, sufletul nostru întreg
Rubrica: lnvitaţie la lecturăAutor: Maria Dobrescu
Distribuie: Facebook LinkedIn WhatsApp E-mail
