Practica pedagogică reprezintă o componentă esențială în formarea viitorilor profesori. Acest studiu analizează experiențele și provocările întâmpinate de elevii practicanți pe baza a două sondaje completate de un total de 46 de respondenți. Evaluăm nivelul de satisfacție, impactul practicii asupra dezvoltării competențelor didactice și propunerile pentru îmbunătățirea programului. Rezultatele indică o apreciere general pozitivă a practicii, dar și necesitatea unor ajustări în ceea ce privește gestionarea clasei, accesul la resurse didactice și organizarea programului.

Introducere

Practica pedagogică este esențială în dezvoltarea competențelor viitorilor profesori, oferindu-le oportunitatea de a aplica în mod concret cunoștințele teoretice dobândite. În acest context, feedback-ul elevilor practicanți devine un instrument valoros pentru îmbunătățirea programului. Acest articol prezintă rezultatele analizei realizate pe baza a două sondaje aplicate elevilor practicanți, vizând identificarea punctelor forte și a aspectelor ce necesită îmbunătățiri.

Metodologie

Datele au fost colectate prin două formulare completate de un total de 46 de elevi practicanți din clasele a XI a și a XII a. Primul formular a avut 36 de respondenți, iar al doilea, 10. Analiza s-a concentrat pe următoarele aspecte:

• Evaluarea experienței generale
• Principalele provocări întâmpinate
• Impactul practicii asupra dezvoltării abilităților didactice
• Utilitatea îndrumării profesorilor coordonatori și metodiști
• Sugestii pentru îmbunătățirea programului

Rezultate și discuții

Evaluarea experienței generale

Majoritatea respondenților au avut o percepție pozitivă asupra practicii pedagogice:

• Foarte satisfăcătoare – 55,6%
• Satisfăcătoare – 44,4%

Aceasta indică faptul că programul de practică îndeplinește, în mare măsură, așteptările elevilor, însă există loc pentru îmbunătățiri.

Principalele provocări întâmpinate

• Gestionarea clasei – 47.83%
• Accesul la resurse didactice – 17.39%
• Respectarea programului – 15.22%

Gestionarea clasei rămâne o provocare majoră, ceea ce sugerează necesitatea unor sesiuni suplimentare de formare pe această temă.

Impactul practicii asupra dezvoltării abilităților didactice

• Foarte mult – 77,8%
• Destul de mult – 22,2%

Aceste date confirmă importanța și eficiența practicii pedagogice în dezvoltarea competențelor necesare viitoarei cariere didactice.

Utilitatea îndrumării profesorilor coordonatori și metodiști:

Profesor coordonator:

• Foarte utilă – 86,1%
• Utilă – 13,9%

Profesor metodist:

• Foarte utilă – 63,9%
• Utilă – 33,3%

Aceste date demonstrează rolul esențial al profesorilor coordonatori și metodiști în ghidarea eficientă a elevilor practicanți.

Sugestii pentru îmbunătățire

Respondenții au oferit numeroase sugestii pentru optimizarea programului. Cele mai frecvente s-au concentrat pe:

• Program fix și organizare – 26.09%
• Sprijin material – 19.57%
• Respectarea programului – 15.22%
• Atitudinea profesorilor – 13.04%
• Implicarea profesorilor metodiști – 8.7%

Concluzii și recomandări

Concluzii:

• Practica pedagogică este apreciată pozitiv, însă există provocări importante de gestionat.
• Elevii consideră că programul i-a ajutat să își dezvolte competențele didactice.
• Profesorii coordonatori și metodiști au un impact major asupra experienței elevilor practicanți.

Recomandări:

1. Îmbunătățirea formării privind gestionarea clasei, prin sesiuni de training specifice.
2. Stabilirea unui program mai clar pentru luarea temelor și oferirea de feedback.
3. Asigurarea unui buget pentru materiale necesare desfășurării activităților didactice.
4. Flexibilizarea programului, pentru a facilita participarea și gestionarea timpului practicanților.
5. Creșterea gradului de implicare a profesorilor metodiști, prin oferirea unor explicații mai detaliate și un sprijin mai activ.

Implicarea în viitor

Pe baza acestor rezultate, se recomandă o colaborare mai strânsă între universități, unități de învățământ și cadrele didactice, pentru a adapta programul de practică pedagogică la nevoile reale ale viitorilor profesori. Astfel, se poate asigura o tranziție mai lină de la formarea teoretică la realitatea din clasă.

Bibliografie
1. Bocoș, M. (2013). Instruirea interactivă. Repere pentru reflecție și acțiune didactică. Editura Polirom.
2. Cerghit, I. (2006). Metode de învățământ. Editura Polirom.
3. Cucoș, C. (2014). Pedagogie. Editura Polirom.
4. Oprea, C.L. (2009). Strategii didactice interactive. Editura Didactică și Pedagogi