Sari la conținut
Luceafărul

Fondat 2009 · ISSN 2065 – 4200Anul 18 → 2026

Revolverul înflorit

Autor: ANUNTURI, lnvitaţie la lectură

Revolverul înflorit
(simfopoem)
 
Măria Sa, Vahtang fără pereche,
Rîvnea să moară ca un voievod,
Şi cu veleităţi de post-Irod
Visa cu el şi cerul lumii veche
Să-l ducă în mormîntu-i de nerod.
 
În ziua lui de naştere în moarte
Măria Sa, Vahtang, s-a bărbierit,
Şi-a luat linţoliul de majestate,
Şi-a aprins pipa cu un gest grăbit,
Şi-a potrivit peruca în oglindă,
S-a dat pe chip cu de Bizanţ parfum
Şi, bîndu-şi din coniac, porni să-şi prindă
Ţeava de ochi, de inimă, de limbă
Şi hohotea-n castel ca un nebun.
 
Şi dintr-odată s-a oprit şi...trase.
Se zgudui împărăţia grea,
Dar cerul nu căzu, căci el, Christoase,
Ţintise bolta din privirea sa.
 
Şi-o mierlă-n zori de zi cînd se ivise
La geamul lui, pe loc a-nmărmurit:
Cerul era întreg,  el nu-l ucise.
 
Şi-n mînurile-i ascunzînd  misterul,
Cînd a luat, mirată, revolverul,
Acesta, Doamne, era înflorit!

Rubrica: ANUNTURI, lnvitaţie la lecturăAutor:

Distribuie: Facebook LinkedIn WhatsApp E-mail

Articole asemănătoare