Autor: © Florin BĂLĂNESCU
Foto: © Casa Memorială Dumitru și Alice Rosetti Tescanu – George Enescu din Tescani, Arhiva personală.
Agata © 1994 – 2026 ; Luceafărul © Drepturi de autor. Toate drepturile rezervate.

Despre Casa Memorială Dumitru și Alice Rosetti Tescanu – George Enescu din satul Tescani, comuna Berești-Tazlău, județul Bacău, ghidul Georgeta Popovici mi-a vorbit într-un interviu realizat în anul 2009, în incinta acesteia.

– Doamnă Georgeta Popovici, care este istoria acestei case?
– Conacul, situat la 37 km sud-vest de Bacău, a fost ridicat, între 1880 și 1898, de boierul luminist, juristul, cărturarul și omul politic Dumitru [Dumitrache] Rosetti-Tescanu [căsătorit cu Alice Jora]. Clădirea a fost donată, în 1947, Ministerului Culturii de către Maria [Maruca] Cantacuzino [născută Maria Rosetti-Tescanu], soția compozitorului, cu destinația de muzeu, care a fost inaugurat în 1980. Din 2004, imobilul figurează în Lista Monumentelor Istorice.

– Descrieți, vă rog, spațiile expoziționale.
– Edificiul are șapte încăperi și un salon imens (dintre care acesta și alte două camere sunt vizitabile), distribuite pe două niveluri. Este construit din piatră și cărămidă, pe fundații din piatră, cu planșee și șarpantă din lemn, fiind învelit cu tablă zincată și înconjurat de un parc dendrologic incluzând o superbă alee cu plopi. În sala Oedip (salonul propriu-zis), sunt expuse o bună parte din mobilierul original (dulapuri, măsuțe, scaune, fotolii, canapele și oglinzi), un pian japonez de concert, tablouri, icoane, covoare, un gramofon, un aparat de radio, obiecte personale ale celor doi soți, între care ochelarii, un carnețel și ceasul de voiaj ale artistului, pianul, scaunul și biroul său, pe care se află o mapă, o călimară și un toc, partituri, afișe, manuscrise, cărți, publicații ale vremii, un bust al maestrului, fotografii ale lui, ale soției sale, ale prietenilor lor și alta a Reginei Elisabeta [pseudonim literar Carmen Sylva], care îl invita, adesea, la Castelul Peleș din Sinaia. Camera [Mihail] Jora (compozitorul era văr primar cu Maruca, tatăl lui și mama ei fiind frați) adăpostește piese de mobilier care i-au aparținut acestuia, obiecte personale (un ceas de voiaj, o mapă de birou, o casetă, o baghetă, o cutie pentru trabucuri și un carnețel), fotografii, desene, masca lui mortuară și un ultim mulaj al mâinii sale. Sala Rosetti ilustrează cele trei generații de Rosettești (Costache Rosetti-Tescanu și soția lui Eufrosina Romalo, fiul lor Dumitru Rosetti-Tescanu și soția sa Alice Jora, precum și cei trei copii ai acestora – Maruca, Elena [Nelly, măritată cu muzicianul Maximilian Costin] și Constantin [necăsătorit]).

– Care a fost descendența muzicianului?
– George Enescu s-a născut la născut la 19 august 1881, în satul Liveni-Vârnav [comuna Dumeni, plasa Centrală], județul Dorohoi [astăzi, satul George Enescu, comuna cu același nume, județul Botoșani] și a murit la 4 mai 1955, la Paris, fiind înmormântat în Cimitirul Père-Lachaise din capitala Franței. În curtea conacului, se află o statuie a maestrului și un mausoleu unde ar putea fi reînhumat împreună cu soția, ei exprimându-și prin testament dorința de a fi îngropați aici. Dintr-o relație cu tânăra menajeră a părinților lui, Domnica Ferbei, muzicianul a avut o fiică nelegitimă, Elena [Didica, născută în 1906, la Dorohoi și măritată cu moșierul Constantin Dinu la București], căreia i-a purtat de grijă toată viața. Compozitorul s-a căsătorit, în 1937, cu Maria Rosetti-Tescanu, ei neavând copii. Soția sa mai fusese măritată cu prințul Mihail G. Cantacuzino, cu care a avut un fiu, aviatorul Constantin [Bâzu] Cantacuzino [căsătorit, între altele, cu Anca Diamandi], și o fiică, scriitoarea Alice Cantacuzino [măritată cu prințul Mihail Sturdza și, apoi, cu maiorul Constantin (Costin) Lupoaie]. Constantin și Anca au avut o fiică, scriitoarea Maria-Ioana Cantacuzino [pseudonim literar Oana Orlea, căsătorită cu scriitorul francez Jean-Marie Gustave Le Clézio].

Florin Bălănescu